Timp de secole, povestea a părut simplă și tragică: lepra, una dintre cele mai stigmatizate boli din istorie, a fost un import brutal în America, adusă în Lumea Nouă de către coloniștii europeni. Însă, adânc îngropate în solul arid din Chile, oase umane vechi de 4.000 de ani tocmai au început să spună o poveste complet diferită, una care răstoarnă complet această certitudine istorică.
Dovezi genetice extrase din aceste schelete antice dezvăluie că o formă rară a bolii circula pe continent cu milenii înainte ca primele corăbii europene să ancoreze la țărm. Descoperirea, publicată pe 30 iunie în prestigioasa revistă Nature Ecology and Evolution, sugerează un scenariu uimitor: două tipuri de lepră au evoluat independent, în colțuri opuse ale globului, separate de oceane și de timp.
O poveste, două bacterii
Lepra, cunoscută și ca boala Hansen, este o afecțiune cronică ale cărei simptome dureroase, de la leziuni ale pielii la amorțeală, pot duce la modificări vizibile ale structurii osoase. „Vinovatul” principal, cunoscut astăzi, este bacteria Mycobacterium leprae. Analizele arheologice au plasat originea acestei bacterii în Eurasia, acum aproximativ 6.000 de ani. Deoarece în America nu s-au găsit oase cu semnele specifice ale bolii datate înainte de perioada colonială, concluzia părea logică: boala a fost adusă aici.
Însă ADN-ul antic recuperat din oasele din Chile a dezvăluit un alt agent patogen: Mycobacterium lepromatosis, o rudă mult mai rară a bacteriei comune. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă au reconstruit genomul bacteriei din rămășițele a doi bărbați adulți, descoperiți în siturile arheologice învecinate Cerrito și La Herradura.
„Aceasta remodelează înțelegerea noastră asupra istoriei bolii și ridică noi întrebări despre modul în care a ajuns și s-a răspândit în America”, a declarat Charlotte Avanzi, expertă în genomica leprei la Universitatea de Stat din Colorado, care nu a fost implicată în studiu.
Lepra exista în America: „Inițial am fost suspicioși”
Extragerea ADN-ului vechi este o provocare, mai ales când vine vorba de patogeni. Însă echipa a avut o surpriză. Genomul M. lepromatosis din oasele chiliene era „uimitor de bine conservat, ceea ce este neobișnuit în cazul ADN-ului vechi, în special din specimene de acea vârstă”, a precizat Lesley Sitter, biolog computațional la Institutul Max Planck și coautor al studiului.
Chiar și cu aceste date clare, echipa a rămas precaută. „Am fost inițial suspicioși, deoarece lepra este considerată o boală din epoca colonială”, a recunoscut Darío Ramirez, coautor al studiului. Însă, după o examinare amănunțită, dovezile erau de necontestat. Se aflau în fața primului caz documentat de lepră pre-columbiană, cauzată de o bacterie considerată rară chiar și în zilele noastre.
Misterul originii americane
Descoperirea este monumentală, dar, după cum subliniază coautoarea Kirsten Bos, nu este suficientă pentru a declara cu certitudine că boala își are originea în America. „Până în prezent, dovezile indică o origine americană, dar avem nevoie de mai multe genomuri din alte perioade și contexte pentru a fi siguri”, a spus ea.
Acest studiu deschide o cutie a Pandorei plină de întrebări fascinante. Cum s-a răspândit această boală pe un continent atât de vast? O ipoteză este că bacteria a călătorit alături de primii oameni care au populat America. O altă posibilitate, poate chiar mai intrigantă, este că agentul patogen exista deja pe continent, într-un rezervor animal, și a făcut la un moment dat saltul la oameni.
Oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin mecanismele de transmitere, dar prezența bacteriei în colțuri atât de îndepărtate ale lumii sugerează că factori de mediu sau animali joacă un rol crucial. „Identificarea originii și a posibilelor rezervoare non-umane ale M. lepromatosis este crucială pentru îmbunătățirea strategiilor de prevenire și control”, a explicat Avanzi, subliniind relevanța descoperirii nu doar pentru sănătatea umană, ci și pentru conservarea faunei sălbatice.
În final, rezolvarea unui mister a dat naștere altuia, poate chiar mai profund. Oasele din Chile ne-au arătat că istoria pe care o credeam bătută în cuie este, de fapt, mult mai complexă. Și ne lasă cu o întrebare tulburătoare: ce alte secrete despre trecutul antic al Americii zac încă îngropate sub picioarele noastre, așteptând doar instrumentele potrivite pentru a fi aduse la lumină?
