Jean Mihail, pe numele său real Ioan C. Mihail, s-a născut în data de 3 octombrie 1875, în Craiova. A fost un om de afaceri prosper, considerat a fi cel mai bogat român din perioada interbelică. Deţinea sute de mii de hectare de teren şi era totodată proprietarul unei averi, în bani, de un milliard de lei, o sumă colosală pentru acele vremuri.
Ioan C. Mihail a fost ultimul descendent al familiei Mihail. Tatăl său, Constantin Dinu Mihail, a fost un latifundiar român de origine macedo-română, născut în Craiova, la rândul său fiu al unui mare proprietar de terenuri. Dinu Mihail s-a căsătorit cu Matilda Spiro, fiica unui macedo-român sărac. Aceasta a murit la doar 27 ani, de congestie pulmonară. Cei doi au avut patru copii, însă doi dintre ei au murit de la vârste foarte fragede, iar ceilalți au fost Nicolae și Jean Mihail.
În anul 1908, Dinu Mihail a murit, iar averea a rămas pe mâinile celor doi fii. Nicolae s-a stabilit în Franţa, unde a murit în anul 1918. Astfel, Jean Mihail a devenit singurul moştenitor al familiei.
Cum a devenit Jean Mihail cel mai bogat român
Jean Mihail a făcut şcoala primară şi liceul în Craiova, după care şi-a continuat studiile în Franţa. A devenit doctor în drept la Facultatea de Drept din Paris. Ulterior, a decis să revină în ţară.
Pe lângă averea moştenită de la tatăl său, Jean Mihail a devenit moștenitor al mătușii sale, Elena Dumba. Aceasta era sora bunicii sale paterne, care i-a lăsat o mare avere, inclusiv o impresionantă colecție de tablouri. Avea terenuri în şapte dintre judeţele ţării. De asemenea, a avut o vilă în București, pe Calea Victoriei și o casă la Florești, în județul Prahova.
Jean Mihail a deținut, pe lângă alte numeroase terenuri şi clădiri, și o proprietate la Castelul Zamora din Bușteni. Însă cea mai cunoscută proprietate este Palatul Mihail din Craiova, devenit astăzi muzeu de artă. Scara de onoare a palatului este făcută din marmură de Carrara, candelabrele din cristal de Murano, oglinzile sunt veneţiene, plafoanele sunt pictate, iar pereţii sunt tapisaţi cu mătase de Lyon. Toate aceste detalii, dar şi multe altele, îi conferă palatului o valoare inestimabilă.
Jean Mihail a decis să se implice în politică, devenind membru al Partidului Conservator. A devenit deputat în Parlamentul României în anul 1911, însă partidul trecea printr-o criză de identitate. Astfel, în anul 1915, a devenit membru al Partidului Naţional Liberal, fiind ales deputat, apoi senator de Satu Mare. Din aceste poziţii a susţinut reforma agrară a ţării, pentru a ajuta pătura cea mai defavorizată, aceea a țăranilor.
În anul 1917, în cadrul sesiunii parlamentare de la Iași, a votat în favoarea reformelor privind votul universal și împroprietărirea țăranilor.
Jean Mihail a garantat cu averea sa împrumuturile statului român
În anul 1923, Jean Mihail a moștenit o altă mătușă, sora Elenei Dumba, pe nume Maria Coloni. Aceasta i-a lăsat o sumă de circa 5 milioane de lei numerar, mai multe moșii, între care se afla şi faimosul conac de la Deveselu, care semăna cu Palatul Mihail.
Jean Mihail avea o avere uriaşă, iar Marea Criză Economică de la începutul anilor ’30 a afectat mai degrabă statul român decât pe el. În timpul marii crize economice din anii ’30 a garantat cu averea sa împrumuturile statului român din băncile franceze și elvețiene.
Jean Mihail a fost unul dintre cei mai mari filantropi români. Acesta a început prin donaţii importante făcute liceului Carol I, unde a studiat, oferind şi fonduri de studii pentru elevii și studenții săraci. În anul 1935, a propus ca propriul palat de pe Calea Unirii să devină sediul unei instituții de educație. De asemenea, a oferit sume importante pentru construirea și renovarea mai multor așezăminte bisericești.
Însă gestul său cel mai impresionant, fără precedent prin dimensiunile sale, a fost acela de a dona prin testament întreaga sa avere statului român. Singura condiţie era aceea de a fi înfiinţată o fundaţie care să-i poarte numele şi să gestioneze corect întreaga avere. Nu se ştie de ce, însă Jean Mihail nu s-a căsătorit niciodată şi astfel nu a avut moştenitori.
Moartea lui Jean Mihail
Jean Mihail a decedat la București, în data de 23 februarie 1936. Avea 60 de ani. Odată cu el s-a încheiat şi istoria familiei Mihail. Medicii i-au pus diagnosticul oficial de bronho-pneumonie virală, boală care l-ar fi răpus. Trupul său, conform dorinței sale testamentare a fost înhumat în cavoul familiei sale din Cimitirul Ungureni, din Craiova.
Se spune că moartea celui mai bogat român al acelor vremuri alimentase vistieria statului cu o suma uriașă, cuprinsă între patru și șase miliarde lei. Românii l-au jelit amarnic, iar şcolile şi-au suspendat cursurile în ziua funeraliilor sale.
Prevederile sale testamentare nu au fost duse la bun sfârşit de către cei care au fost la conducerea ţării. Fundaţia sa, conform cerinţelor din testament, urma să fie administrată de un consiliu compus din Patriarhul României, Preşedintele Academiei Române, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Ministrul Instrucţiunii Publice şi Ministrul Sănătăţii Publice. Din păcate, însă, după preluarea puterii de către comunişti, proprietățile lui Jean Mihail au fost naționalizate, iar oamenii importanți ai partidului au pus mâna pe conturile sale.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
