Jimmy Carter, cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a murit la vârsta de 100 de ani, în reședința sa din Plains, Georgia, conform Washington Post. Anunțul decesului a fost făcut de fiul său.
Născut în Georgia în data de 1 octombrie 1924, Carter rămâne în istorie nu doar ca cel mai longeviv președinte american, ci și ca un lider dedicat umanității. A murit la mai puțin de trei luni după aniversarea centenarului său, la peste un an după ce Centrul Carter a anunțat că a ales îngrijiri paliative la domiciliu, alături de familie, în urma unor spitalizări repetate.
Carter lasă în urmă o moștenire impresionantă și patru copii: John William „Jack” Carter, James E. „Chip” Carter III, Donnel Jeffrey „Jeff” Carter și Amy Carter. Fosta Primă Doamnă, Rosalynn Carter, cu care a avut o căsnicie de peste 75 de ani, a decedat în noiembrie 2023, la vârsta de 96 de ani.[sursa]
Viața după Casa Albă: profesor, autor și filantrop
După încheierea mandatului său prezidențial, Carter și-a dedicat viața educației și activismului umanitar. În anii 1980, a devenit profesor la Universitatea Emory din Atlanta, a înființat Centrul Carter și a publicat peste 30 de cărți. Prin activitatea sa filantropică, el și soția sa au lucrat pentru a îmbunătăți viețile oamenilor nu doar în Statele Unite, ci și la nivel global.
În anul 2002, eforturile sale au fost recunoscute cu Premiul Nobel pentru Pace, acordat pentru contribuțiile sale la soluționarea conflictelor internaționale, promovarea democrației și protejarea drepturilor omului.
Un vizionar în energie curată
În timpul președinției, Carter a fost un pionier al mișcării pentru energie curată. A creat Departamentul Energiei, a promovat stimulente fiscale pentru eficiența energetică a locuințelor și a susținut instalarea panourilor solare, fiind unul dintre primii lideri care au atras atenția asupra importanței sustenabilității.
Un alt moment remarcabil al președinției sale a fost decizia de a renunța la controlul american asupra canalului Panama, un gest diplomatic controversat la vremea respectivă, dar care a consolidat relațiile internaționale. În mod ironic, această decizie este astăzi subiectul unor dezbateri aprinse, fostul și viitorul președinte al SUA Donald Trump pledând pentru revenirea canalului sub controlul SUA.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
