ADHD-ul nu înseamnă doar dificultăți de concentrare la școală. Netratată, această afecțiune este legată de un risc crescut de abuz de substanțe, accidente grave și chiar condamnări penale – consecințe care reverberează în viețile familiilor și ale comunităților.
Un nou studiu suedez de anvergură aduce acum dovezi solide că medicamentele prescrise pentru ADHD nu doar ajută în sala de clasă, ci oferă o protecție vitală împotriva unora dintre cele mai întunecate riscuri asociate cu această condiție.
Un scut protector împotriva pericolelor vieții
Analizând datele a peste 150.000 de persoane, cercetătorii suedezi au descoperit că pacienții cu ADHD care urmau un tratament medicamentos au înregistrat rate semnificativ mai mici de comportamente suicidare, abuz de substanțe, condamnări penale, vătămări accidentale și accidente rutiere.
Deși studii anterioare au sugerat aceste beneficii, noua cercetare este considerată mult mai robustă, deoarece a folosit metode statistice riguroase pentru a emula un studiu clinic randomizat, considerat standardul de aur în medicină.
„Aceasta este cea mai bună abordare, cea mai apropiată de un studiu randomizat pe care o putem obține folosind date din lumea reală”, a explicat Zheng Chang, cercetător la Institutul Karolinska din Suedia, citat de Earth.com.
Dincolo de performanța școlară
Adesea, decizia de a începe tratamentul pentru ADHD este influențată strict de performanța școlară sau profesională. Însă experții avertizează că miza este mult mai mare.
„Atunci când se ia în considerare medicația pentru ADHD, consecințele mai largi ale netratării pot fi trecute cu vederea”, subliniază Samuele Cortese, profesor la Universitatea din Southampton. Părinții pot fi concentrați pe problemele imediate, de zi cu zi, fără a realiza că tratamentul poate preveni drame mult mai mari mai târziu în viață.
„Dacă nu tratezi ADHD, există riscuri. Acum avem dovezi clare că tratamentul reduce aceste riscuri.”, mai adaugă Cortese.
Dovezi solide din date reale
Pentru a depăși limitările studiilor anterioare, echipa de cercetare a aplicat o metodă inovatoare numită „emulare de studiu țintit”. Analizând registrele naționale de sănătate, juridice și demografice din Suedia, ei au comparat persoanele care au început tratamentul la scurt timp după diagnostic cu cele care nu au făcut-o.
Această abordare a permis o evaluare mult mai fiabilă a impactului real al medicamentelor, reflectând condițiile clinice obișnuite și făcând rezultatele extrem de relevante pentru pacienți.
Reduceri semnificative ale riscurilor
Conform studiului, medicația a fost asociată cu o reducere de 17% a comportamentelor suicidare și o scădere de 15% a accidentelor rutiere. Riscul de abuz de substanțe a scăzut cu aproximativ 25%, iar condamnările penale au urmat un trend similar.
Beneficiile au fost și mai pronunțate pentru persoanele care aveau deja un istoric de probleme. Cei care s-au confruntat anterior cu abuzul de substanțe sau cu infracțiuni au înregistrat reduceri și mai mari ale riscului odată ce au început tratamentul. De asemenea, medicamentele stimulante, precum metilfenidatul, s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele non-stimulante.
„Aceste informații sunt importante și pentru guverne, pentru a ajuta factorii de decizie să înțeleagă beneficiile potențiale ale tratamentului pentru societate în ansamblu”, a comentat Adam Guastella de la Universitatea din Sydney, care nu a fost implicat în studiu.
Cum funcționează medicația?
Studiul, publicat în jurnalul științific The BMJ, sugerează că medicamentele pentru ADHD acționează prin reducerea impulsivității și îmbunătățirea atenției. La rândul lor, aceste efecte cognitive duc la o diminuare a comportamentelor riscante.
De exemplu, o mai bună concentrare la volan poate preveni accidentele, în timp ce un control mai bun al impulsurilor poate reduce acțiunile agresive care duc la conflicte cu legea.
Prin includerea unei populații largi, cu vârste între 6 și 64 de ani, studiul oferă o imagine mult mai completă și reprezentativă a impactului tratamentului în lumea reală, consolidând ideea că beneficiile sale se extind mult dincolo de gestionarea simptomelor imediate.
Dacă dumneavoastră sau cineva cunoscut se confruntă cu gânduri suicidare, există ajutor disponibil. În România, puteți apela Alianța Română de Prevenție a Suicidului la numărul 0800 801 200. Pentru resurse internaționale, vizitați Alianța Română de Prevenție a Suicidului.
