5 recorduri majore pe care astronauții Artemis II le vor doborî la întoarcerea NASA pe Lună

După o așteptare de peste o jumătate de secol, lansarea misiunii Artemis 2 marchează întoarcerea istorică a omenirii pe Lună. Cu fereastra de lansare programată în aprilie, cei patru membri ai echipajului nu doar că vor testa limitele navei Orion, ci vor doborî recorduri absolute de distanță și viteză. Astfel, în timpul acestei călătorii epice, ei vor ajunge mai departe și vor zbura mai repede decât orice alt om care a trăit vreodată. Mai mult, fiecare membru al echipajului este pregătit să își treacă în palmares propriul record individual.

După o serie de întârzieri repetate, NASA este, în sfârșit, gata să lanseze mult-așteptata misiune Artemis II. Este un moment definitoriu care va readuce omenirea în preajma Lunii pentru prima dată în peste 50 de ani.

Echipajul, selectat inițial în anul 2023, este format din comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover și specialista de misiune Christina Koch (toți de la NASA), alături de specialistul de misiune Jeremy Hansen din partea Agenției Spațiale Canadiene (CSA).

Această echipă de elită este programată să decoleze de la rampa de lansare 39B a Centrului Spațial Kennedy din Florida, într-o fereastră care începe de miercuri (1 aprilie). Astronauții vor fi fixați în capsula Orion, deasupra colosalei rachete Space Launch System (SLS) a NASA — un gigant înalt de 322 de picioare (98 de metri). SLS îi va propulsa într-o traiectorie de tip „praștie” în jurul Lunii, într-o misiune cu o durată de aproximativ 10 zile.

Miza reală a acestui survol este uriașă: datele colectate acum sunt vitale pentru validarea sistemelor de supraviețuire înaintea misiunii Artemis 3, care va readuce fizic oamenii pe suprafața lunară.

Pe lângă obiectivul științific principal de a pregăti terenul pentru întoarcerea propriu-zisă pe suprafața lunară și pentru viitoarea construcție a unei baze selenare, fiecare membru al acestui echipaj va spulbera recorduri — atât la nivel de echipă, cât și individual.

Cine face parte din echipajul Artemis 2 și ce recorduri doboară?

#1. Primul astronaut de culoare care va vizita Luna

În cadrul acestei misiuni, Victor Glover va scrie o pagină importantă de istorie, devenind astfel primul astronaut de culoare care a participat la o misiune de lungă durată la bordul stației și prima persoană de culoare care se va aventura dincolo de orbita joasă a Pământului (LEO).

În vârstă de 49 de ani, fostul pilot de avioane de vânătoare are deja o experiență vastă: a petrecut 168 de zile pe Stația Spațială Internațională (ISS) între noiembrie 2020 și mai 2021, devenind astfel primul astronaut de culoare care a vizitat stația. În aceeași misiune, el a fost și prima persoană care a pilotat capsula Dragon a SpaceX, vehicul folosit atunci pentru prima dată pentru a transporta astronauți la ISS.

Odată cu Artemis II, Glover își va adăuga un nou titlu: prima persoană care va pilota nava spațială Orion a NASA. El va prelua controlul manual al modulului — care în mod normal este complet autonom — pentru o fereastră de aproximativ două ore. Această etapă, denumită „prox ops” (operațiuni de proximitate), va avea loc la scurt timp după lansare, în timp ce echipajul se află încă pe orbita Pământului, potrivit unei fișe informative a NASA. Datele obținute vor fi absolut cruciale pentru misiunile viitoare, inclusiv pentru Artemis III (care va implica andocarea cu un modul lunar în LEO) și Artemis IV (care va pune din nou bocanci pe suprafața Lunii).

#2. Prima femeie care va vizita Luna

Specialista de misiune Christina Koch va doborî o barieră istorică, devenind prima femeie care va depăși LEO și va ajunge în mediul lunar. La 47 de ani, Koch este deja o deținătoare de recorduri. Ea are la activ cele mai multe zile consecutive petrecute în spațiu de o femeie, după o misiune de 328 de zile pe ISS, derulată între martie 2019 și februarie 2020.

Mai mult, în timpul acelei expediții, Koch a făcut parte din prima ieșire în spațiu (spacewalk) realizată exclusiv de femei, alături de colega sa, astronauta NASA Jessica Meir. (De menționat că recordul absolut pentru cele mai multe zile neconsecutive petrecute în spațiu de o femeie îi aparține astronautei NASA Peggy Whitson, în prezent pensionată, care a cumulat 665 de zile pe parcursul a trei zboruri spațiale.)

#3. Primul non-american care va vizita Luna

Jeremy Hansen este al treilea membru care va deschide noi orizonturi. La 50 de ani, canadianul va deveni prima persoană din afara SUA care vizitează mediul lunar și, totodată, doar al 10-lea cetățean canadian lansat vreodată în spațiu.

Interesant este că Hansen este singurul membru al echipajului Artemis II aflat la primul său zbor spațial. Din acest motiv, există riscul să experimenteze „sindromul de adaptare la spațiu” — o versiune extremă a răului de mișcare care afectează aproximativ jumătate dintre astronauții aflați la prima lor misiune.

„Sunt cu siguranță îngrijorat în privința asta”, a declarat Hansen într-un interviu anterior pentru publicația Ars Technica. Dacă va fi afectat, canadianul a explicat că va trebui să fie „foarte atent” cu mișcările sale și să „încerce să minimizeze” activitatea fizică în etapele inițiale ale zborului.

#4. Cel mai în vârstă astronaut care va vizita Luna

Pentru a nu fi depășit de colegii săi la capitolul premiere, comandantul Reid Wiseman își va adjudeca propriul record: va deveni cea mai în vârstă persoană care a călătorit vreodată în mediul lunar.

Wiseman a împlinit 50 de ani în noiembrie (fiind cu 77 de zile mai mare decât Hansen). Odată cu acest zbor, el îi va prelua recordul legendarului astronaut NASA Alan Shepard, care avea 47 de ani când a pășit pe Lună în timpul misiunii Apollo 14, în anul 1971. (Shepard a fost, de asemenea, primul american care a ajuns vreodată în spațiu, la bordul capsulei Freedom 7, în 1961).

Ca un detaliu fascinant legat de vârstă: Hansen și Glover sunt și ei mai în vârstă astăzi decât era Shepard în timpul misiunii Apollo 14, iar Koch este cu doar 72 de zile mai tânără. Această statistică demonstrează clar că NASA pune un accent major pe experiență în selecția pentru programul Artemis.

#5. Cea mai mare distanță față de Pământ parcursă vreodată de oameni

Echipajul va fi trimis spre Lună pe o „traiectorie de întoarcere liberă” (free return trajectory). În termeni simpli, vor folosi gravitația Lunii pentru o manevră de tip slingshot (praștie), care îi va trimite înapoi spre Pământ fără a fi nevoie de o manevră activă de frânare pentru întoarcere. Acest profil de zbor este diferit de majoritatea misiunilor Apollo târzii, care intrau pe o orbită temporară în jurul Lunii.

Ultima dată când s-a folosit o traiectorie de întoarcere liberă a fost din pură necesitate, în timpul misiunii Apollo 13, când echipajul a trebuit să renunțe la aselenizare din cauza unei explozii la bord. Misiunea Artemis I a folosit o traiectorie similară în jurul Lunii, dar a fost un zbor fără echipaj uman.

În timpul acestui „zbor lunar”, astronauții Artemis II vor atinge o distanță maximă uluitoare de circa 402.000 de kilometri de Pământ. Asta înseamnă cu aproximativ 2.400 km mai departe decât astronauții misiunii Apollo 13, care dețineau recordul până acum. Momentul de distanță maximă va coincide cu o perioadă de până la 50 de minute de liniște radio absolută, pe măsură ce nava va traversa partea îndepărtată a Lunii.

În cel mai pur stil Star Trek, astronauții Artemis II vor merge literalmente „cu curaj acolo unde niciun om nu a mai fost până acum”. Și, având în vedere că viitoarele misiuni, precum Artemis IV, nu vor mai folosi această traiectorie de întoarcere liberă, recordul de distanță ar putea rămâne de neînvins pentru mult timp — probabil până când primii oameni vor porni spre Marte.

Bonus: cea mai mare viteză de reintrare (și cei mai rapizi oameni din istorie)

Datorită unicității traiectoriei lor, la întoarcere, echipajul Artemis II va lovi atmosfera Pământului la viteze ușor mai mari decât orice alți astronauți din istoria zborurilor spațiale.

NASA estimează că viteza maximă la reintrarea în atmosferă va depăși 40.200 km/h. Această viteză fulminantă va doborî recordul actual deținut de astronauții Apollo 10, care au reintrat cu o viteză uriașă în anul 1969, după ce au ars excesul de combustibil la întoarcerea din zborul lor de survolare a Lunii.

Deși unii experți au ridicat întrebări cu privire la capacitatea scuturilor termice ale navei Orion de a face față temperaturilor infernale generate de această frecare, inginerii NASA sunt încrezători că tehnologia își va îndeplini rolul cu succes.

Acest record absolut înseamnă că astronauții Artemis II vor călători mai repede decât orice alți oameni din istorie (reintrarea fiind cea mai rapidă fază a unei misiuni spațiale). Totuși, trebuie precizat că aceasta nu este cea mai mare viteză atinsă vreodată de un obiect construit de om. Acel record suprem aparține sondei Parker Solar Probe a NASA, care a atins viteze halucinante de aproximativ 692.000 km/h în timpul survolurilor sale recente pe lângă Soare.

Alte premiere tehnologice majore

Dincolo de aceste recorduri umane excepționale, misiunea Artemis II va bifa și o serie de premiere tehnologice esențiale:

• Debutul SLS și Orion: va fi prima lansare cu echipaj uman a mega-rachetei SLS și prima dată când oamenii vor călători și vor pilota nava spațială Orion;
• Comunicații prin laser: o mare parte din tehnologia de la bord va fi testată în spațiu pentru prima dată. Un exemplu critic este Sistemul de Comunicații Optice Orion Artemis II. Acesta folosește lasere pentru a transmite și primi mesaje de pe Pământ și va reprezenta baza arhitecturii viitoarelor relee de comunicații pentru baza lunară planificată de NASA;
• Un upgrade sanitar mult-așteptat: nu în ultimul rând, Artemis II va fi dotată cu prima toaletă complet funcțională care va ajunge vreodată în mediul lunar. Prin contrast, modulele folosite de legendele programului Apollo erau echipate exclusiv cu rudimentarele „tuburi de evacuare” și pungi de unică folosință.

Astfel, dincolo de curajul echipajului, misiunea Artemis 2 reprezintă un salt tehnologic masiv care pregătește terenul nu doar pentru viitoarele baze selenare, ci, pe termen lung, pentru explorarea planetei Marte.