În ciuda încălzirii globale record, topirea gheții marine din Arctica a încetinit în mod surprinzător în ultimii 20 de ani. Oamenii de știință spun însă că aceasta este doar o „amânare temporară” a inevitabilului, cauzată de variațiile climatice naturale, și că va fi urmată de o accelerare dramatică a declinului.
Într-o perioadă marcată de temperaturi extreme și de o încălzire accentuată a Arcticii, această constatare pare contraintuitivă. Totuși, un nou studiu publicat în revista Geophysical Research Letters arată că, deși tendința pe termen lung este una de topire accelerată, sistemul climatic al Pământului are propriile sale fluctuații care pot masca temporar efectele activității umane.
O pauză confirmată de date în topirea gheții
Cercetătorii au analizat date satelitare colectate începând cu anul 1979, concentrându-se pe luna septembrie, când întinderea gheții atinge minimul anual. Cercetătorii au descoperit că, între 2005 și 2024, rata de topire a fost între 0,29 și 0,35 milioane de kilometri pătrați pe deceniu. Aceasta reprezintă o reducere de până la 63% față de media pe termen lung (1979-2024), care a fost de aproximativ 0,79 milioane de kilometri pătrați pe deceniu.
De fapt, aceasta este cea mai lentă rată de pierdere a gheții înregistrată pentru orice perioadă de 20 de ani de la începutul monitorizării satelitare. O încetinire similară a fost observată și în ceea ce privește volumul de gheață pierdut, nu doar suprafața, și a fost evidentă în fiecare lună a anului.
Pentru a înțelege dacă acest fenomen este o anomalie, echipa a consultat arhivele modelelor climatice. Rezultatele au arătat că aproape toate simulările pot reproduce astfel de pauze, sugerând că încetinirea actuală nu este un eveniment rar, ci o parte a variabilității naturale a climei.
Topirea gheții a încetinit: de ce este doar temporar
Modelele estimează că există o șansă din două ca această pauză să mai dureze încă cinci ani și o șansă din patru să persiste un deceniu. Însă, odată ce acest ciclu natural se va încheia, ritmul topirii ar putea crește cu 0,6 milioane de kilometri pătrați pe deceniu peste media pe termen lung.
„Condițiile gheții marine din timpul verii în Arctica sunt cu cel puțin 33% mai slabe decât erau la începutul înregistrărilor satelitare, acum aproape 50 de ani. Având în vedere acest lucru și faptul incontestabil al schimbărilor climatice provocate de om, poate părea surprinzător să constatăm o încetinire temporară. Cu toate acestea, este în deplină concordanță cu simulările modelelor climatice.”, a explicat dr. Mark England, autorul principal al studiului.
Pentru a ilustra acest proces, cercetătorii folosesc analogia unei mingi care coboară un deal, propusă de profesorul Ed Hawkins. Dealul reprezintă tendința generală a schimbărilor climatice.
„Mingea continuă să coboare dealul, dar, pe măsură ce întâlnește obstacole în cale, poate sări temporar în sus sau în lateral și să pară că nu se mai deplasează deloc în jos. Traiectoria nu este întotdeauna lină, dar știm că, la un moment dat, mingea va ajunge în josul dealului.”, mai spune dr. England.
