Momentul devastator în care 2 avioane s-au ciocnit în timpul decolării în cel mai grav accident aviatic din istorie: 583 de morți

Accidentul aviatic din Tenerife din anul 1977 a rămas cunoscut drept cel mai grav accident aviatic din istorie, omorând peste 500 de persoane.

În data de 27 martie 1977, insula Tenerife a fost zguduită de o tragedie pe micul aeroport Los Rodeos din nordul insulei. Două avioane de mari dimensiuni s-au ciocnit pe pista de decolare, provocând un dezastru fără precedent.

Zborul KLM 4805, crezând că a primit permisiunea de decolare, a început să ruleze pe pistă, fără să știe că zborul Pan Am 1736 nu părăsise încă pista.

Ceea ce a urmat a fost un accident devastator, care a schimbat pentru totdeauna regulile de siguranță în aviație.^[sursa]

Cel mai grav accident aviatic din istorie: 583 de morți

Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, pilotul companiei KLM, Jacob Veldhuyzen van Zanten, și copilotul său, Klaas Meurs, nu au putut vedea poziția exactă a avionului aparţinând Pan Am. Într-o neînțelegere tragică, van Zanten a crezut că a primit permisiunea de decolare și a accelerat pe pistă, intrând direct în calea avionului Pan Am, care încă se deplasa.

Până când piloții ambelor aeronave și-au dat seama de situația critică, era deja prea târziu.

„Uită-te la el! La naiba, vine nenorocitul ăla!”, a strigat Victor Grubbs, pilotul Pan Am, încercând să vireze pentru a evita impactul, la care primul ofițer, Robert Bragg, a răspuns: „Dă-te jos! Dă-te jos! Dă-te jos!”

Avionul KLM s-a izbit de lateralul avionului Pan Am, în timp ce încerca să decoleze. Avionul olandez s-a ridicat pentru scurt timp în aer, înainte ca impactul să-l destabilizeze și să se prăbușească pe pistă, la aproximativ 150 de metri de Pan Am.

Într-un interviu acordat publicaţiei BBC în anul 2016, Robert Bragg și-a amintit urmările: „Am privit în sus după mânerele de control al incendiilor și am observat că partea superioară a avionului dispăruse”.

Zborul KLM 4805 avea un rezervor plin cu combustibil, care s-a aprins rapid, transformând avionul într-o minge de foc. Toți cei 248 de pasageri și membri ai echipajului au murit. Singura „supraviețuitoare” a zborului KLM a fost Robina van Lanschot, o pasageră care debarcase după aterizarea pe aeroportul Los Rodeos.

Avionul Pan Am a suferit, de asemenea, pagube grave. Pasagerii aflați pe puntea superioară au fost uciși instantaneu în urma coliziunii, însă 61 de persoane – inclusiv echipajul de la bord – au reușit să scape înainte ca rezervorul de combustibil să explodeze.

Investigațiile ulterioare au concluzionat că accidentul a fost cauzat de condițiile meteorologice nefavorabile și de o eroare de comunicare între echipajul KLM și controlul traficului aerian. Acest incident a dus la implementarea unui limbaj standardizat în aviație, pentru a preveni astfel de neînțelegeri în viitor.

O parte dintre cele mai șocante aspecte ale tragediei este faptul că niciunul dintre cele două avioane nu avea programată o escală la Tenerife. Zborurile KLM și Pan Am au fost redirecționate către Los Rodeos după un incident terorist la destinația lor inițială, Gran Canaria.

Mai devreme în acea zi, organizaţia Mișcarea pentru Independența Insulelor Canare detonase o bombă la terminalul aeroportului din Gran Canaria, rănind opt persoane. Din cauza amenințării unei a doua bombe, toate zborurile au fost redirecționate către micul aeroport din Tenerife, care a devenit rapid aglomerat.

Echipajul avionului Pan Am a solicitat permisiunea de a aștepta în apropierea Gran Canaria până la primirea autorizației de aterizare, însă cererea lor a fost respinsă.