Arheologii care fac săpături în sudul statului Chile au descoperit o monedă de argint din 1584 care confirmă locația exactă a Ciudad del Rey Don Felipe, o faimoasă colonie spaniolă din Strâmtoarea Magellan, cunoscută în istorie drept «Portul Foamei». Astfel, legendarele „piese de opt” nu aparțin doar poveștilor cu pirați, ci pot debloca mistere vechi de secole.
Bătută în anul 1584, moneda a fost amplasată acolo în urmă cu peste 400 de ani, în cadrul unei ceremonii creștine tradiționale desfășurate de coloniști la fondarea noii lor așezări. Astăzi, ea servește drept un indiciu vital pentru cercetătorii care investighează această așezare pierdută, confirmând o relatare istorică detaliată din anul 1584 și ajutând la validarea unei vechi hărți a zonei. Dincolo de raritatea sa arheologică, moneda reprezintă cheia geografică pentru înțelegerea unuia dintre cele mai mari eșecuri din istoria explorărilor europene în America de Sud.
„Această descoperire oferă un punct de convergență rar și puternic între sursele scrise și dovezile arheologice. Aceasta nu numai că ajută la confirmarea locației și a dispunerii structurilor cheie din cadrul așezării, dar deschide și noi posibilități pentru reconstituirea organizării sale spațiale”, a explicat Soledad González Díaz, istoric la Universitatea Bernardo O’Higgins din Santiago și cercetătoarea principală a proiectului.
Moneda de argint este celebrul „8 reali” (sau „real de a ocho” în spaniolă, varianta originală a faimoasei „piese de opt” căutate de pirați), datând din secolul al XVI-lea. Aceasta a fost scoasă la lumină în luna martie, în timpul excavațiilor de la Ciudad del Rey Don Felipe, o colonie spaniolă cu un destin tragic, fondată în 1584 în partea de nord a Strâmtorii Magellan.
Cercetătorii au găsit moneda așezată deasupra unei pietre, exact în fundațiile subterane ale primei biserici a așezării (rapoartele istorice sugerează, de altfel, că ar fi existat mai mult de o biserică în zonă). González Díaz a subliniat că toate coloniile spaniole din Lumea Nouă au fost fondate cu ceremonii similare. Mai mult, o descriere exactă a acestei locații fusese lăsată în urmă de navigatorul spaniol Pedro Sarmiento de Gamboa, chiar cel care a așezat moneda pe piatră.
Acuratețea scrierilor lui Sarmiento de Gamboa este uluitoare: folosind aceleași documente, mulți dintre cercetătorii actualei echipe au reușit să localizeze la fața locului două tunuri de bronz în anul 2019. Această nouă descoperire reprezintă o dovadă suplimentară a preciziei însemnărilor sale.
De ce a eșuat colonia spaniolă Rey Don Felipe din Strâmtoarea Magellan?
Povestea coloniei Rey Don Felipe începe dintr-o nevoie strategică disperată. Coroana spaniolă a fondat așezarea în anul 1584 ca reacție directă la rapoartele conform cărora corsarul englez Francis Drake a navigat prin Strâmtoarea Magellan în 1578, trecând din Oceanul Atlantic în Pacific. La acea vreme, englezii erau dușmanii de moarte ai Spaniei.
Exploratorul portughez Ferdinand Magellan, navigând sub pavilion spaniol, fusese primul care străbătuse strâmtoarea în 1520. Timp de mulți ani, aceasta a rămas singura trecere cunoscută către Pacific. Spania, revendicând teritoriile de pe ambele maluri, a sperat să fortifice zona pentru a bloca accesul inamicilor săi.
Din păcate, așezarea creată pentru a susține aceste fortificații — numită Ciudad del Rey Don Felipe în onoarea regelui Filip al II-lea al Spaniei — a fost un dezastru absolut. Dintre cei aproximativ 350 de coloniști, majoritatea au murit de boli, foame și frig extrem în primii ani de la fondare. Deși Spania a încercat să trimită provizii către Rey Don Felipe, navele de salvare au naufragiat din cauza furtunilor violente. Întreaga inițiativă a fost abandonată definitiv după ce Pedro Sarmiento de Gamboa a fost capturat de englezi în anul 1586.
Un an mai târziu, în 1587, echipajul unei nave engleze a raportat că așezarea era deja în ruine, adăpostind doar câțiva supraviețuitori. Imaginea dezolantă a supraviețuitorilor l-a determinat pe corsarul englez Thomas Cavendish să redenumească așezarea Puerto del Hambre (Port Famine sau Portul Foamei) – un nume care avea să rămână definitiv pe hărțile maritime ale lumii.
Hărți vechi, instrumente moderne și o istorie de supraviețuire
Pentru a elucida misterele așezării condamnate, arheologii au cartografiat zona folosind detectoare de metale și instrumente de geolocalizare. Aceste tehnologii moderne le-au permis să identifice cu o precizie chirurgicală locația pietrei subterane și a monedei, a declarat arheologul Francisco Garrido de la Muzeul Național de Istorie Naturală din Santiago, Chile.
Găsirea acestui punct zero a oferit echipei o hartă mentală mult mai clară a modului în care era dispusă colonia în secolul al XVI-lea.
„Acum putem ști cu siguranță că acesta este locul unde se afla biserica și, de acolo, este ușor să aflăm unde au fost construite toate celelalte structuri”, a explicat Garrido.
Totuși, mai sunt multe de descoperit. Simón Urbina, arheolog la Universitatea din Sudul Chile și membru al echipei de cercetare, a declarat conform publicației Live Science că, deși moneda validează harta istorică realizată de Sarmiento de Gamboa, celelalte clădiri trebuie încă verificate pe teren.
„Dovezile privind colibele, bisericile și palisadele defensive nu sunt încă pe deplin clare sau confirmate arheologic”, a precizat Urbina, adăugând că săpăturile vor continua pentru a demonstra existența acestor structuri.
Dincolo de eșecul spaniol, cercetările echipei au scos la iveală un alt detaliu fascinant: situl fusese populat de comunități indigene atât înainte, cât și după perioada colonială. Această prezență continuă sugerează că spaniolii au ales locația bazându-se pe indicii clare că mediul ar putea susține viața, sperând că și ei vor avea o șansă la supraviețuire. Dar proviziile s-au epuizat mult prea repede într-un mediu neiertător.
„Prima iarnă trebuie să fi avut un impact devastator asupra populației adulte sosite din Spania, care trebuia să vâneze într-un teritoriu necunoscut”, a concluzionat Urbina.
Astfel, descoperirea acestei monede de argint din secolul al XVI-lea transformă o poveste sumbră de supraviețuire într-o certitudine arheologică tangibilă, scoțând definitiv din uitare colonia spaniolă din Strâmtoarea Magellan.
