În liniștea buncărului său de lux din Noua Zeelandă, co-fondatorul PayPal, Peter Thiel, nu se gândește la următorul unicorn tech. Se gândește la sfârșit. Nu este singur. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a confirmat că are o înțelegere cu Thiel: dacă societatea începe să se clatine, un avion privat îi va duce pe amândoi în siguranță. Această imagine nu este o scenă dintr-un film, ci realitatea elitelor care par să știe ceva ce noi doar intuim. Dar ce anume?
Răspunsul nu vine de la un profet, ci de la un academician. Dr. Luke Kemp, cercetător la Centrul pentru Studiul Riscului Existențial de la Universitatea Cambridge, a cartografiat ADN-ul colapsului. Concluzia sa este sumbră, dar fascinantă: fiecare civilizație din istorie, fără excepție, a fost autodistructivă. Iar tiparul este mereu același.
De ce marile civilizații se prăbușesc: Goliații moderni și rețeta dezastrului
Dr. Kemp numește aceste societăți „Goliați” – uriași care par invincibili, dar care sunt măcinați pe dinăuntru de o lăcomie nesustenabilă. Aceasta creează o prăpastie uriașă între o elită minusculă și masele de oameni, golind treptat civilizația de substanță prin corupție, lupte interne, expansiune excesivă și distrugerea mediului. Odată ce structura internă este putredă, orice șoc extern – o pandemie, un război, o criză climatică – devine lovitura de grație.
Interesant este că, potrivit lui Kemp, prăbușirea unei societăți a adus uneori și beneficii, deși locale și plătite cu un preț uriaș în vieți omenești și dezastre.
Trei călăreți ai Apocalipsei moderne
Pe lângă acest tipar intern, Kemp identifică amenințări externe care fac lumea noastră unic de fragilă.
- Schimbările climatice: se produc acum cu o viteză de zece ori mai mare decât încălzirea globală care a cauzat „Marea Moarte Permiană”, cea mai mare extincție în masă din istoria planetei, care a șters 80-90% din viață acum 252 de milioane de ani;
- Inteligența artificială: în 2023, sute de cercetători de top, inclusiv șefii de la Google DeepMind, au avertizat public că există un risc real ca programele pe care le creează să devină ostile și capabile să ne extermine;
- Furtunile solare: Un dezastru care ar distruge rețeaua delicată de telecomunicații și distribuție alimentară ar putea transforma civilizația în haos. În anul 1859, Evenimentul Carrington, o erupție solară masivă, a prăjit telegrafele. Dacă un eveniment de acest tip ne-ar lovi azi, ar arde infrastructura electrică. Într-o clipă, sistemul bancar, serviciile medicale, telefoanele și vehiculele – de la mașini la avioane militare – ar înceta să funcționeze. Estimările plasează probabilitatea la 50/50 până la mijlocul acestui secol.
„Faptul că până acum omenirea nu a fost mistuită de un cataclism nu este o dovadă că acest lucru nu se va întâmpla. Întrebarea este doar cât de rău va fi.”, a spus dr. Luke Kemp, citat de Daily Mail.
Planurile de evadare ale elitei
În acest context, Peter Thiel și-a pregătit refugiul. În 2011, a cumpărat o fostă fermă de oi de 477 de acri pe Insula de Sud a Noii Zeelande și și-a aranjat cetățenia, deși petrecuse doar 12 zile în țară (față de cerința standard de 1.350). Poziția insulei o face ideală pentru a supraviețui radiațiilor nucleare sau unei noi pandemii.
Thiel nu e singurul. Kemp indică „o întreagă industrie a conacelor-buncăr fortificate și de lux, cu piscine, crame, grădini artificiale pentru plajă în lumina soarelui simulat și ferme hidroponice subterane, de la Texas la Cehia”. Unele vin chiar și cu o duzină de foști membri ai forțelor speciale SEAL.
Acești miliardari se pregătesc pentru ceea ce Kemp definește drept „colaps societal”: prăbușirea unui stat, cu dezastru economic și moarte în masă. Pragul pentru un colaps total la scară mondială este pierderea a peste 10% din populația globală. Asta nu înseamnă că nu s-a mai întâmplat: colapsuri mai mici au avut loc în trecut, iar omenirea și-a revenit.
Paradoxul supraviețuirii: o lume cu susul în jos
Cine va supraviețui, așadar? Răspunsul este profund contraintuitiv.
Dacă industriile lumii se opresc, țările dezvoltate, dependente de importurile de alimente și de o agricultură industrializată, vor fi lovite primele. Producția de grâu, orez și porumb ar putea scădea cu peste 75%. În schimb, în zone din Africa unde fermierii de subzistență folosesc mai puține chimicale, producția ar scădea mult mai puțin.
Însă aici intervine o nuanță tragică. Aceleași țări în curs de dezvoltare sunt cele mai expuse riscului schimbărilor climatice. Se estimează că până în 2070, aproximativ 2 miliarde de oameni vor trăi în zone cu temperaturi medii anuale de peste 29°C. Acest lucru va provoca migrații masive și va devasta agricultura locală, înjumătățind suprafața viabilă pentru culturi esențiale.
În final, analiza lui Kemp nu este o profeție, ci o oglindă. Pregătirile febrile ale elitelor nu sunt altceva decât recunoașterea faptului că „Goliații” pe care i-au construit sunt fragili. Iar pentru noi, restul, înțelegerea acestor tipare complexe nu este un motiv de panică, ci cea mai puternică formă de pregătire: luciditatea.
Amenințări globale: pe scurt
| Amenințarea | Detalii & impact |
|---|---|
| 🏛️ Colaps sistemic intern | Cauza: Inegalități uriașe și lăcomie nesustenabilă. Efect: Corupție, lupte interne și prăbușirea statului de drept, rezultând într-o societate fragilă, vulnerabilă la orice șoc extern. |
| ☀️💥 Blackout global | Scenariul: O furtună solară de tip Carrington. Probabilitatea: 50/50 ca acest lucru să se întâmple până în 2050. Impact: Colaps instantaneu al rețelei electrice, băncilor, internetului și transportului. |
| 🔥🌍 Criză climatică accelerată | Viteza: Încălzirea globală este de 10 ori mai rapidă decât cea care a cauzat cea mai mare extincție în masă. Impact: Până în 2070, aproximativ 2 miliarde de oameni vor trăi în zone cu căldură extremă. |
| 🌾🆚🏭 Paradoxul supraviețuirii | Țările bogate: Producția agricolă riscă o prăbușire de peste 75% din cauza dependenței de tehnologie. Țările sărace: Deși mai rezistente la un colaps industrial, sunt cele mai expuse la schimbările climatice. |
