Un copac care nu doar inspiră dioxid de carbon, ci îl și transformă în rocă solidă nu este scenariul unui film SF, ci o realitate uluitoare, confirmată recent de cercetători. În peisajele aride din Kenya, o descoperire ne oferă un aliat neașteptat și puternic în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Este un fapt bine-cunoscut: copacii sunt plămânii planetei, absorbind CO2 pentru a crește. Însă o mână de specii duc acest proces la un nivel aproape magic. O echipă internațională de oameni de știință a dezvăluit că anumiți smochini nu se mulțumesc doar să stocheze carbonul în lemn și frunze; ei îl transformă activ în piatră.
Mai exact, în carbonat de calciu – mineralul din care sunt formate recifele de corali și calcarul.
Super-eroii neașteptați: smochinii din Samburu
Cercetarea, prezentată la prestigioasa conferință de geochimie Goldschmidt, s-a concentrat pe trei specii africane: Ficus wakefieldii, Ficus natalensis și Ficus glumosa. Toate trei au demonstrat această capacitate remarcabilă, dar campionul detașat este Ficus wakefieldii, care excelează la rata de fixare a carbonului.
Procesul, cunoscut de specialiști drept „calea oxalat-carbonat”, este o capodoperă a naturii. Copacii transformă gazul cu efect de seră în oxalat de calciu, pe care microbii din sol îl prelucrează ulterior în carbonat de calciu (calcar).
„Știm de ceva timp despre această cale, dar potențialul său de sechestrare a carbonului nu a fost pe deplin luat în considerare,” a explicat biogeochimistul Mike Rowley de la Universitatea din Zurich, unul dintre autorii studiului.
De ce este aceasta o veste uriașă?
Spre deosebire de carbonul stocat în materie organică (lemn, frunze), care se poate întoarce în atmosferă relativ repede, carbonatul de calciu este incredibil de stabil. Odată format, rămâne blocat în sol pentru perioade foarte lungi de timp. Practic, acești copaci scot CO2 din circulație și îl încuie într-o formă solidă.
Și aici intervine partea cu adevărat genială. Acești smochini nu sunt doar niște „filtre” de carbon; ei produc și hrană. Acest lucru deschide o oportunitate fantastică pentru agroforesterie – plantarea de ecosisteme care ne hrănesc și, în același timp, vindecă planeta.
„Dacă plantăm copaci pentru […] capacitatea lor de a stoca CO2, […] am putea alege copaci care oferă un beneficiu suplimentar prin sechestrarea carbonului anorganic,” subliniază Rowley.
O speranță care crește peste tot
Deși studiul s-a concentrat pe solurile uscate din Kenya, unde procesul este mai ușor de urmărit, cercetătorii sunt optimiști. „Chiar și în medii mai umede, carbonul poate fi încă sechestrat,” spune Rowley.
Mai mult, echipa crede că lista plantelor capabile de această performanță este mult mai lungă decât știm în prezent. „Au fost identificate numeroase specii de arbori care pot forma carbonat de calciu, dar credem că există multe altele,” concluzionează ei.
Aceasta înseamnă că, ascunsă la vedere, natura ar putea deține o soluție semnificativă și insuficient explorată pentru a reduce emisiile de CO2. O soluție care nu implică tehnologii complicate, ci doar alegerea și plantarea copacilor potriviți. O lecție de ingeniozitate pe care abia acum începem să o înțelegem.
