Bula AI este mai gravă decât prăbușirea dot-com, iar un economist de top avertizează că miza este, de data asta, mult mai mare.
Dacă febra AI din ultimii ani ți s-a părut amețitoare, nu ești singur. Dar dacă senzația nu este entuziasm, ci vertijul dinaintea unei căderi? Un economist de la o firmă de top de pe Wall Street tocmai a confirmat cea mai mare teamă a pieței: bula speculativă din jurul inteligenței artificiale depășește deja, prin anumite metrice, frenezia dot-com care a șters trilioane de dolari la începutul secolului.
Singura diferență, spune el? Acum avem mult mai multe de pierdut.
Bula AI: un ecou periculos al trecutului
Avertismentul vine de la Torsten Sløk, economist-șef la Apollo Global Management, o voce respectată în cercurile financiare. Într-o analiză recentă, Sløk a pus degetul pe rană: evaluările celor mai fierbinți 10 companii de AI de astăzi sunt, de fapt, mai umflate decât cele ale giganților din era dot-com, chiar înainte de prăbușirea catastrofală din 2000, arată Gizmodo.
Să ne amintim. La sfârșitul anilor ’90, investitorii au aruncat trilioane de dolari în orice companie care avea un „.com” în coadă, convinși că internetul era un bilet sigur spre profituri infinite. Prețurile acțiunilor au explodat, doar pentru a se pulveriza când realitatea a lovit. Companii întregi au dispărut peste noapte, iar chiar și supraviețuitori precum Amazon au suferit pierderi colosale.
Sløk susține că istoria nu doar că se repetă, ci o face la o scară mai mare. Giganți precum Apple, Microsoft, Google, Meta și Amazon, alături de staruri noi precum OpenAI, sunt purtați de un val de investiții care sfidează orice logică a profitabilității reale. Creșterea spectaculoasă a pieței bursiere din ultima perioadă, subliniază el, se datorează aproape exclusiv performanței acestui grup restrâns de companii „atinse” de magia AI.
Bani aruncați pe o promisiune, nu pe un produs
Această frenezie, argumentează economistul, nu este sustenabilă. Iar cifrele îi dau dreptate. Sumele vehiculate sunt astronomice și, de multe ori, decuplate de un model de business clar.
- OpenAI acuză Meta că oferă bonusuri de zeci de milioane de dolari pentru a fura talente;
- Amazon ar putea pompa încă 8 miliarde de dolari în Anthropic, creatorul lui Claude;
- Nvidia visează la investiții de 500 de miliarde de dolari în „fabrici de IA”;
Acestea nu sunt investiții bazate pe profituri curente, ci pariuri speculative pe un viitor incert. Este un clasic „mergi după zvon”, doar că „zvonul” costă acum sute de miliarde de dolari.
Am mai văzut acest film. Meta a cheltuit zeci de miliarde pe Metaverse, pentru a pivota apoi brusc spre AI, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. NFT-urile și blockchain-ul trebuiau să revoluționeze lumea, dar au rămas o nișă. Diferența este că AI-ul, spre deosebire de acele tendințe, a pătruns deja peste tot, chiar și fără a avea, în multe cazuri, un produs concret și profitabil care să justifice evaluările.
Ce se întâmplă când muzica se oprește?
Sløk nu oferă un calendar exact pentru inevitabila corecție, dar concluzia este clară: când investitorii vor realiza că regele este gol, imperiile construite pe nisipul din Silicon Valley se vor topi.
Ce va urma? Dacă analogia cu criza dot-com se menține, nu înseamnă sfârșitul inteligenței artificiale. Așa cum prăbușirea din 2000 nu a ucis internetul, spargerea bulei AI nu va face tehnologia mai puțin utilă.
În schimb, vom asista probabil la o consolidare masivă.
- Supraviețuitorii: Giganții cu fluxuri de venituri solide (Google, Amazon, Microsoft) vor rezista, deși cu o valoare de piață redusă și cu investiții temperate;
- Victimele: Companiile pur speculative, care nu au altceva de oferit decât un „vis AI”, vor eșua cel mai probabil.
Tehnologia AI va continua să se dezvolte și va rămâne un instrument puternic. Ceea ce va dispărea, însă, va fi presiunea de a vedea eticheta „AI” lipită pe fiecare produs și serviciu. Febra se va stinge, lăsând în urmă o tehnologie mai matură și o piață mult mai precaută. Iar pentru cei prinși nepregătiți, lecția va fi una extrem de costisitoare.
