A construi o navă capabilă să navigheze direct prin iad pare o sarcină desprinsă din mitologie, nu dintr-un birou de ingineri. Și totuși, NASA a făcut exact acest lucru. Acum câțiva ani, Sonda Parker Solar Probe, cel mai rapid obiect creat vreodată de om, a plonjat cu o viteză amețitoare de 700.000 km/h direct în atmosfera Soarelui, un loc unde temperatura atinge 2 milioane de grade Celsius. Recent, agenția spațială a publicat cele mai clare imagini din inima acestui cuptor cosmic, iar internetul a explodat cu o singură întrebare: Cum este posibil?

NASA a „atins” Soarele: o privire în inima furtunii

Totul a început cu o manevră de o îndrăzneală istorică. Pe 24 decembrie, sonda Parker a ajuns la doar 6,1 milioane de kilometri de suprafața topită a Soarelui – de șapte ori mai aproape decât orice altă misiune din istoria umanității. Pentru prima dată, un obiect creat de noi a „gustat” direct din coroana solară, acea aură de plasmă super-încălzită, vizibilă de pe Pământ doar în timpul eclipselor totale.

Folosind instrumentul său optic de înaltă performanță, WISPR (Wide-Field Imager for Solar Probe), sonda a capturat imagini hipnotice. Vedem fluxuri de particule, asemănătoare unor fire de fum fantomatice sau curenți subacvatici, curbându-se și dansând. Acestea nu sunt simulări. Sunt imagini reale ale vântului solar la locul său de naștere – un flux constant de particule încărcate electric care bombardează întregul nostru sistem solar.

NASA a „atins” Soarele

De ce riscăm totul pentru a „atinge” Soarele?

Aceste imagini nu sunt doar un spectacol cosmic. Ele reprezintă cheia pentru a înțelege una dintre cele mai mari amenințări la adresa civilizației noastre tehnologice: vremea spațială.

• CITEŞTE ŞI:  Este acesta primul pas real către omul-cyborg? Un nou genunchi bionic se conectează direct la oase și mușchi

„Sonda Parker Solar Probe ne-a transportat încă o dată în atmosfera dinamică a celei mai apropiate stele de noi. Suntem martorii locului în care încep amenințările meteorologice spațiale asupra Pământului, cu ochii noștri, nu doar cu ajutorul modelelor.”, a explicat Nicky Fox, administrator asociat la sediul central NASA din Washington.

Vântul solar, împreună cu erupțiile masive de material și curenți magnetici, este responsabil pentru aurorele boreale, dar și pentru distrugerea atmosferelor planetare și inducerea de curenți electrici care pot prăbuși rețelele electrice și paraliza comunicațiile pe Pământ. „Aceste noi date,” adaugă Fox, „ne vor ajuta să îmbunătățim considerabil previziunile meteorologice spațiale, pentru a asigura siguranța astronauților noștri și protecția tehnologiei noastre.”

The Closest Images Ever Taken of the Sun’s Atmosphere

„Imposibil. Cum nu s-a topit camera?”

Pe măsură ce aceste videoclipuri uluitoare au inundat rețelele de socializare, admirația s-a amestecat rapid cu neîncrederea. Comentariile reflectau un scepticism perfect rezonabil: „Cum pot să captureze asta cu atâta căldură?” a scris un utilizator.

Un altul a elaborat: „Este greu de crezut că este real… cum poate o cameră nu numai să supraviețuiască atât de aproape de Soare, dar și să funcționeze perfect și să transmită imaginile? Cu siguranță, radiourile și comunicațiile atât de aproape ar fi perturbate.”

Este întrebarea fundamentală care transformă această misiune din știință în aproape magie. Cum poate o bucată de tehnologie să înfrunte temperaturi capabile să vaporizeze instantaneu orice metal cunoscut?

Secretul: un scut de carbon genial

Răspunsul nu este magie, ci o capodoperă a ingineriei materialelor. Sonda Parker este echipată cu o armură specială: un scut termic hexagonal, montat permanent pe partea orientată spre Soare.

Acest scut, cu un diametru de 2,4 metri, este construit dintr-un compozit avansat de carbon-carbon, un material similar cu cel folosit la frânele mașinilor de Formula 1, dar dus la extrem. În interiorul acestui „sandviș” de carbon se află un miez de spumă de carbon, gros de 11,4 centimetri, care este 97% spațiu gol. Datorită acestei structuri, scutul este incredibil de ușor, dar extrem de eficient în a bloca și a disipa căldura.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Oamenii de știință au găsit un „drum de cărămizi galbene” pe fundul Oceanului Pacific

În timp ce fața scutului îndură temperaturi de până la 1.370 °C, instrumentele delicate din spatele său operează la o temperatură confortabilă de cameră, în jur de 30 °C. Astfel, în spatele acestei umbrele tehnologice, sonda Parker poate studia cel mai violent mediu din sistemul nostru solar, în siguranță și cu o claritate fără precedent. Așadar, data viitoare când priviți aceste imagini, nu vedeți doar Soarele. Vedeți triumful ingeniozității umane în fața forțelor cosmice.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: