Pădurile planetei sunt esențiale pentru echilibrul climatic: stochează carbon, reglează precipitațiile și găzduiesc o biodiversitate copleșitoare. În centrul acestui sistem se află ecosistemele vitale din Amazon și Anzi, care alimentează fluvii, modelează clima și susțin nenumărate forme de viață.
Acum, însă, un nou studiu trage un semnal de alarmă: aceste păduri nu se adaptează suficient de repede la încălzirea globală. Cercetarea, condusă de Universitatea Wake Forest, arată că, deși temperaturile cresc într-un ritm accelerat, comunitățile de arbori rămân periclitant de statice, acumulând o „datorie climatică” ce le amenință existența.
„Aceste păduri pur și simplu nu țin pasul cu schimbările climatice. Rezultatul este o datorie climatică tot mai mare, care amenință integritatea și funcționarea celor mai diverse păduri de pe Pământ.”, explică autorul principal William Farfan-Rios.
O datorie climatică în creștere
Analizând date colectate timp de peste 40 de ani, care au monitorizat 66.000 de copaci din 2.500 de specii, echipa se aștepta să observe un proces numit termofilizație – înlocuirea treptată a speciilor adaptate la frig cu cele care preferă căldura.
Realitatea de pe teren a fost însă alta. De la bazinul Amazonului până la crestele Anzilor, comunitățile de arbori nu au arătat aproape niciun semn al acestei tranziții. Copacii au crescut, au murit și au fost înlocuiți, dar balanța speciilor a rămas în mare parte neschimbată.
Oamenii de știință numesc această discrepanță dintre încălzirea climei și răspunsul lent al ecosistemului „datorie climatică”. Pe măsură ce această datorie crește, pădurile riscă să atingă un punct critic, de la care recuperarea ar putea deveni imposibilă.
Semne de stres la baza norilor
Cele mai evidente semne de tensiune au apărut în pădurile de la altitudini medii, între 1.200 și 2.000 de metri. În aceste zone, la baza pădurilor noroase, mortalitatea copacilor adaptați la temperaturi scăzute a crescut dramatic, indicând că aceste ecosisteme resimt cel mai puternic impactul încălzirii.
În contrast, zonele joase ale Amazonului par stabile, fără mișcări semnificative ale comunităților de arbori. Această aparentă stabilitate este însă înșelătoare și ascunde o vulnerabilitate viitoare. Pe măsură ce stresul termic și seceta se vor intensifica, acestor păduri le vor lipsi speciile pre-adaptate la căldură, capabile să preia controlul.
Pădurile nu se adaptează suficient de repede la schimbările climatice
Amazonul și Anzii nu sunt doar epicentre ale biodiversității, ci și „bureți” de carbon uriași, care încetinesc acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă. Dacă aceste comunități forestiere eșuează să se adapteze, consecințele se vor resimți la nivel global: capacitatea de stocare a carbonului se va diminua, numeroase specii vor dispărea, iar ecosisteme întregi s-ar putea prăbuși.
„Dacă pierdem aceste observatoare climatice, aceste laboratoare naturale, ne orbim față de viitorul nostru. Ce am descoperit este că pădurile se schimbă, dar nu într-un mod care să le facă rezistente la schimbările climatice.”, avertizează coautorul Miles Silman.
Limitele naturale ale adaptării
Ritmul actual al încălzirii este pur și simplu prea rapid pentru păduri. Ciclul de viață al unui arbore se măsoară în decenii, dar înlocuirea completă a speciilor într-o comunitate poate dura secole.
Mai mult, pentru a migra spre zone mai reci, pădurile depind de animale care dispersează semințele și polenizează florile. Însă multe dintre aceste specii sunt, la rândul lor, în declin din cauza pierderii habitatului.
Datele colectate de rețele internaționale precum ABERG, RAINFOR și ForestPlots.net arată că ecosistemele tropicale, considerate cândva robuste, ar putea fi, de fapt, mai puțin capabile să se adapteze decât cele din zonele temperate. Mesajul este clar: cele mai diverse păduri din lume se schimbă, dar prea încet pentru a supraviețui noilor condiții.
Studiul este publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
