Un craniu misterios, descoperit acum șase decenii într-o peșteră din Grecia, a primit în sfârșit o identitate clară, dezvăluind că o specie umană arhaică a trăit în Europa alături de primii neanderthalieni, menținând în același timp legături strânse cu rudele sale din Africa.
Fosila, cunoscută drept homininul de la Petralona, a fost subiectul unor dezbateri aprinse încă de la găsirea sa, în 1960, lângă Salonic. Morfologia sa a generat ipoteze contradictorii: unii antropologi l-au clasificat ca Homo erectus sau neanderthalian, în timp ce alții au sugerat că ar putea fi o formă timpurie a speciei noastre, Homo sapiens.
Un craniu de 300.000 de ani în centrul controverselor științifice
Misterul s-a adâncit odată cu descoperirea unor asemănări izbitoare cu un alt craniu, vechi de 300.000 de ani, găsit în Zambia în 1921. Astăzi, majoritatea cercetătorilor atribuie fosila africană speciei Homo heidelbergensis, considerată strămoșul comun al neanderthalienilor și al oamenilor moderni. Însă principala provocare în cazul craniului de la Petralona a fost datarea sa. Încercările anterioare au oferit un interval uriaș, între 170.000 și 700.000 de ani, făcând imposibilă plasarea sa corectă în arborele evolutiv.
Un nou studiu, publicat în Journal of Human Evolution, a rezolvat în cele din urmă această problemă. Folosind datarea cu uraniu, o echipă de cercetători a stabilit o vârstă minimă de aproximativ 286.000 de ani pentru craniu. Această datare îl plasează în aceeași perioadă cu specimenul de H. heidelbergensis din Zambia.
Ce dezvăluie datarea exactă a craniului
Autorii studiului susțin că trăsăturile faciale ale homininului de la Petralona nu corespund cu cele ale neanderthalienilor, ci se aliniază perfect cu specia H. heidelbergensis. Această concluzie are implicații majore. În primul rând, sugerează că populațiile europene și africane ale acestei specii au rămas conectate pe parcursul Pleistocenului mijlociu, formând o linie genealogică extinsă.
Mai mult, noile date demonstrează că H. heidelbergensis, o specie apărută acum circa 700.000 de ani, era încă prezentă în sudul Europei în perioada în care linia evolutivă a neanderthalienilor deja se contura.
„Rezultatele noastre susțin ideea că homininii înrudiți cu H. heidelbergensis au persistat în Europa în timpul Pleistocenului mijlociu târziu, coexistând cu o linie evolutivă a neanderthalienilor”, concluzionează cercetătorii. Astfel, craniul de la Petralona nu este doar o fosilă veche, ci martorul unei perioade complexe și dinamice din istoria evoluției umane.
