Niccolo Paganini a fost unul dintre cei mai faimoศi virtuozi ai viorii, fiind considerat unul dintre cei mai mari violoniศti din toate timpurile, avรขnd o intonaศie unicฤ ศi o tehnicฤ inovativฤ despre care se afirmฤ cฤ erau perfecte. Tocmai din cauza abilitฤลฃilor sale ieลite din comun s-a spus despre el cฤ ar fi รฎncheiat un pact cu Diavolul.
Niccolo Paganini s-a nฤscut รฎn Genova, Italia, รฎn 1782 ลi a รฎnvฤลฃat sฤ cรขnte la mandolinฤ รฎncฤ de la vรขrsta de cinci ani, trecรขnd la vioarฤ doi ani mai tรขrziu. Se spune cฤ ar fi avut o capacitate uluitoare de รฎnvฤลฃa, depฤลindu-ลi rapid profesorii la care tatฤl sฤu l-a trimis, cum ar fi Giovanni Servetto sau Giacomo Costa.
Pentru cฤ tรขnฤrul Paganini evolua rapid, tatฤl sฤu a decis cฤ era nevoie sฤ รฎl ducฤ la Parma la Alessandro Rolla considerat un mare muzician, un inovator รฎn domeniu. Atunci cรขnd Rolla l-a auzit cum cรขnta, l-a trimis pe Paganini la propriul sฤu profesor, Ferdinando Paer pentru ca acesta sฤ-l trimitฤ, la rรขndul sฤu, la scurt timp, la profesorul Gasparo Ghiretti. Nu a studiat mult timp cu niciunul dintre ei, รฎnsฤ avea sฤ fie influenลฃat de toลฃi รฎn privinลฃa tehnicii ลi stilului muzical, รฎntorcรขndu-se รฎn Genova pentru a da spectacole private ca violonist.[sursa]
Niccolo Paganini ลi pactul cu diavolul
Paganini a devenit celebru pe plan internaลฃional รฎncฤ de la vรขrsta de 22 de ani. Deลi erau mulลฃi muzicieni foarte buni, renumiลฃi รฎn Europa, Paganini atrฤgea mulลฃimile รฎntr-un fel deosebit de ceilalลฃi, mulลฃi considerรขnd cฤ a fฤcut un pact cu diavolul ลi ลi-a vรขndut sufletul รฎn schimbul talentului incredibil pe care รฎl avea.
O altฤ versiune a legendei spune cฤ de fapt mama acestuia ลi-ar fi dorit ca fiul ei sฤ devinฤ un renumit violonist, fฤcรขnd un pact cu diavolul ลi dรขnd la schimb sufletul copilului sฤu.
Se pare cฤ Niccolo Paganini a fost primul muzician care cรขnta din memorie, motiv pentru care putea sฤ se miลte pe scenฤ ลi sฤ interacลฃioneze cu audienลฃa. Mai mult, devenise celebru ลi pentru solo-urile sale diificile pe care nimeni nu le putea reproduce. De asemenea, violonistul a inventat sau popularizat ลi o serie dintre tehnicile pentru vioarฤ folosite astฤzi, precum pizzicato pe mรขna stรขngฤ, precum ลi feluri noi de รฎnclinare ลi reglare a viorii sau ciupirea corzilor cu mรขna stรขngฤ.
Vioara era privitฤ de unii ca instrument al diavolului, deci, una peste alta, nu este de mirare cฤ zvonurile despre un pact cu diavolul au รฎnceput sฤ circule. Unii chiar credeau cฤ Paganini ar putea fi รฎnsuลi diavolul. La un moment dat, รฎn timpul unui concert de la Viena, unul dintre spectatori a spus cฤ, pentru o clipฤ, a putut sฤ vadฤ cum diavolul l-a ajutat pe Paganini sฤ cรขnte, miลcรขndu-i braลฃul.
Figura violonistului nu putea decรขt sฤ ajute rฤspรขndirea unor astfel de zvonuri. Paganini avea o privire pฤtrunzฤtoare, obraji traศi, piele palidฤ ศi buze subศiri. Era foarte รฎnalt ศi slab, ศi adesea se รฎmbrฤca รฎn negru. El avea, de asemenea, degetele foarte lungi si subศiri care รฎi permiteau sฤ efectueze orice partituri, fiind poreclit โomul de cauciucโ.
Legende, acuzaลฃii de crimฤ ลi un proces de calomnie
Un alt zvon care s-a rฤspรขndit รฎn legฤturฤ cu faima lui Niccolo Paganini a fost ลi cฤ ar fi omorรขt o femeie pentru ca mai apoi sฤ รฎi prindฤ sufletul รฎn vioara sa. Mai mult, se pare cฤ din cauza notelor perfecte pe care le atingea, la un moment dat, dupฤ un concert, efectul asupra publicului a fost atรขt de puternic, รฎncรขt ziarele au scris cฤ una dintre corzile viorii lui Paganini ar fi fost fฤcutฤ din intestinele amantei ucise.
Oamenii au รฎnceput รฎn curรขnd sฤ pretindฤ cฤ l-au vฤzut pe Paganini cu coarne ศi copite. S-a spus chiar cฤ Diavolul a fฤcut odatฤ fulgerul sฤ loveascฤ capฤtul arcuศului lui Paganini รฎn timpul unui spectacol.
Mai mult decรขt atรขt, legendele create รฎn jurul lui Paganini atinseserฤ asemenea dimensiuni รฎncรขt, scriau ziarele epocii, รฎnaintea unui concert, organizatorii locului unde acestuia trebuia sฤ aibฤ loc, i-au cerut un certificat de naลtere pentru a-ลi dovedi originile pฤmรขnteลti.
Din cauza acestor acuzaลฃii, Paganini a intentat ลi cรขteva procese de calomnie, fiindu-i afectatฤ imaginea.
รn realitate, Niccolo Paganini ar fi fost bolnav
Unul dintre motivele abilitฤลฃilor sale extraordinare de a mรขnui vioara erau degetele sale extrem de lungi. Acest lucru ar fi fost cauzat de o afecลฃiune geneticฤ, ce รฎn prezent este denumitฤ sindromul Marfan.
Primul care a รฎnaintat aceastฤ ipotezฤ a fost americanul Myron Schoenfeld, pentru ca mai tรขrziu ลi alลฃi experลฃi sฤ o accepte. Conform acestuia, caracteristicile clinice ale sindromului nu aveau sฤ fie descrise pรขnฤ รฎn anul 1896, la peste 50 de ani de la moartea violonistului. Acest lucru รฎnsemna cฤ medicii vremii nu puteau sฤ punฤ รฎnzestrฤrile lui Paganini pe seama acestei boli. Totuลi, รฎnfฤลฃiลarea lui descria caracteristicile acesteia.
Lungimea neobiศnuitฤ a degetelor lui Paganini, รฎi permiteau sฤ cรขnte trei octave cu o singurฤ mรขnฤ. De asemenea, capacitatea sa de a cรขnta cu o vitezฤ incredibilฤ ar putea fi atribuitฤ sindromului Ehlers-Danlos, o tulburare care provoacฤ o flexibilitate sporitฤ ศi o lipsฤ de coordonare.
Moartea diavolului
รn ultima parte a anilor 1830, Paganini ajunsese nu doar un afemeiat, ci un om mรขnat รฎn totalitate de vicii. รn aceastฤ perioadฤ ลi-a pierdut o bunฤ parte din avere pe jocuri de noroc, iar zece ani mai tรขrziu, sฤnฤtatea lui ajunsese รฎntr-un stadiu critic. Suferea de sifilis, tuberculozฤ ลi depresie.
Niccolo Paganini a murit รฎn data de 27 mai 1840, la Nisa, รฎn Franลฃa. Avea 57 de ani. Se spune cฤ ลi-a petrecut ultimele momente cรขntand la vioarฤ. Cauza morลฃii ar fi fost o infecลฃie respiratorie.
Dupฤ ce a murit, din cauza refuzului sฤu de a sฤvรขrลi ultimele rituri creลtine ลi din cauza asocierii sale cu diavolul, biserica a refuzat sฤ รฎi ofere o slujbฤ catolicฤ. Totodatฤ, i s-a refuzat ลi un loc de veci รฎn Genova.
Dupฤ patru ani ลi un apel cฤtre Papฤ, biserica a permis ca trupul sฤu sฤ fie รฎngropat รฎn Genova, รฎnsฤ nu pe pฤmรขnt sfinลฃit. รn tot acest timp, rฤmฤลiลฃele sale au fost pฤstrate รฎntr-o pivniลฃฤ. รn anul 1876, trupul i-a fost depus รฎntr-un cimitir pentru non-catolici, รฎn Parma. รn cele din urmฤ, รฎn anul 1896, rฤmฤลiลฃele sale au fost reรฎnhumate รฎn cimitirul Della Villetta, din Parma.
Abonaลฃi-vฤ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤm articole interesante: