O călătorie de la Oradea la Constanța, care astăzi poate dura o zi întreagă, ar putea deveni o excursie de puțin peste o oră. Traversarea României de la un capăt la altul în timpul necesar pentru a bea o cafea ar putea să nu mai fie o fantezie. Această lume ar putea să nu mai aparțină doar romanelor science-fiction. Cel puțin pentru alții. În laboratoarele high-tech din orașul chinez Qingdao, ea prinde contur la o viteză care sfidează imaginația: 800 de kilometri pe oră.
În timp ce națiuni precum România se luptă să mențină funcționale chiar și cele mai rudimentare sisteme feroviare, China face un salt cuantic în viitor. Proiectul care stă în centrul acestei revoluții este un tren „maglev” – o prescurtare de la levitație magnetică – o minune a ingineriei proiectată nu să ruleze, ci să plutească.
De la roți la plutire: secretele tehnologiei Maglev
Spre deosebire de trenurile convenționale, un sistem maglev folosește seturi puternice de magneți pentru a ridica vagonul deasupra șinei, eliminând complet frecarea roților. Rezultatul? O eficiență energetică superioară și potențialul de a atinge viteze altădată de neconceput. Deși infrastructura necesară este extrem de costisitoare, iar câteva sisteme maglev cu viteză redusă operează deja în țări precum Coreea de Sud și Japonia, ambiția Chinei se află într-o altă ligă.
După ce mass-media de stat a prezentat pentru prima dată prototipul în anul 2019, odată cu anunțul construirii unui centru de cercetare și producție experimentală în Qingdao, inginerii au lucrat în tăcere. Recent, la cel de-al 12-lea Congres Mondial privind Trenurile de Mare Viteză de la Beijing, aceștia au ridicat vălul, oferind lumii o privire detaliată asupra modului în care funcționează viitorul transportului.
Călătoria începe în mod familiar, pe roți de cauciuc. Însă, pe măsură ce viteza crește, se întâmplă magia. La atingerea pragului de 100-200 km/h, roțile se retrag silențios în corpul trenului, iar forțele magnetice preiau controlul, suspendând întreaga garnitură la mai puțin de un centimetru deasupra șinelor.
„Este cea mai mare viteză din lume”
De acolo, limitele sunt dictate doar de fizică și de curajul inginerilor. Într-o demonstrație de forță, dezvoltatorii au confirmat atingerea unei viteze de test de 650 km/h pe o distanță de doar 1.000 de metri. Însă aceasta este doar încălzirea.
Li Weichao, directorul laboratorului de testare, a oferit o perspectivă uluitoare pentru CGTV. Acesta a confirmat că, odată ce platforma de testare va fi complet operațională, viteza vizată este mult mai mare. „Construcția va fi finalizată până la sfârșitul acestui an, iar platforma va îndeplini condițiile de acceptare. Viteza sa de funcționare obișnuită este de 800 km/h… Aceasta este cea mai mare viteză din lume.” a explicat Li.
O cursă globală contracronometru
În ciuda promisiunilor tehnologiei, punerea ei în practică la scară largă rămâne o provocare colosală. Japonia, o națiune pionier în trenurile de mare viteză, și-a amânat cu aproape un deceniu termenul pentru finalizarea propriului sistem maglev de 64 de miliarde de dolari, din cauza unei dispute politice. Similar, în România proiectele pentru creșterea vitezei de deplasare a trenurilor stagnează în hățișul birocratic al studiilor de mediu și procedurilor de achiziții.
Vizionați în materialul video de mai jos un tren cu tehnologia Maglev deplasându-se pe căile ferate din China
În acest context, China nu doar că visează, ci și execută. Țara operează deja cel mai rapid tren din lume aflat în serviciu comercial, Shanghai-Hangzhou Maglev, care atinge 431 km/h. Acest istoric de succes transformă proiectul de 800 km/h dintr-o simplă posibilitate într-o probabilitate iminentă.
Tehnologia care poate reconecta lumea cu o viteză fără precedent este, în esență, aici. Adevărata întrebare nu mai este dacă o putem construi, ci dacă avem viziunea colectivă și voința politică de a o transforma în realitate la scară globală.
