O relație complexă leagă sănătatea intestinală de cea mintală, iar un nou studiu aduce dovezi solide pentru o legătură cauzală, în ambele sensuri, între bacteriile din intestinele noastre și insomnie. Cercetarea indică faptul că anumite grupuri de microbi pot crește riscul acestei tulburări de somn, în timp ce altele par să ofere protecție. Mai mult, insomnia însăși poate remodela în mod semnificativ ecosistemul microbian intestinal.
Insomnia, definită prin dificultăți persistente de a adormi sau prin calitatea slabă a somnului, este o afecțiune extrem de răspândită, afectând aproximativ 10-20% din populația globală. Consecințele sale, precum oboseala cronică și iritabilitatea, pot degrada calitatea vieții și pot contribui la apariția altor probleme medicale și psihice, crescând costurile sociale și chiar mortalitatea.
Cauzele insomniei sunt multifactoriale, implicând o interacțiune complexă între predispoziția genetică, factorii de mediu și cei fiziologici. Deși studii anterioare au observat modificări ale microbiotei intestinale la pacienții cu insomnie, stabilirea unei relații de cauzalitate a rămas o provocare.
Nu poți dormi? Descifrarea cauzalității în insomnie
Pentru a depăși simpla corelație, o echipă de cercetători a apelat la o metodă statistică puternică, numită randomizare mendeliană. Această tehnică utilizează variațiile genetice moștenite de la părinți ca pe un experiment natural pentru a determina dacă un factor de risc specific (anumite bacterii) cauzează direct un rezultat (insomnia), eliminând confuzia creată de alți factori asociați.
Analizând date genomice și de microbiom de la peste 400.000 de indivizi, studiul a combinat informații dintr-o meta-analiză genomică a insomniei cu date de la proiectele MiBioGen și Dutch Microbiome Project.
Cum influențează bacteriile riscul de insomnie
Rezultatele au relevat că 14 genuri bacteriene au fost asociate cauzal cu un risc crescut de insomnie (o probabilitate cu 1-4% mai mare), în timp ce opt genuri au fost asociate cu un efect protector (o probabilitate cu 1-3% mai mică). În mod specific, genul Odoribacter s-a dovedit a fi un factor important în această ecuație.
Impactul s-a dovedit a fi reciproc. Prezența insomniei a fost legată de o reducere semnificativă (între 43% și 79%) a abundenței a șapte grupuri de bacterii și de o creștere substanțială (de la 65% la peste 300%) a altor 12 grupuri. Faptul că analiza nu a găsit dovezi de pleiotropie – situația în care o singură genă influențează două sau mai multe trăsături aparent nelegate – întărește concluzia unei legături cauzale directe.
Cercetătorii recunosc însă limitele studiului. Toți participanții au fost de origine europeană, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi generalizate la nivel global, având în vedere variațiile microbiomului în funcție de etnie și geografie. De asemenea, factori cruciali precum dieta și stilul de viață, care influențează puternic atât somnul, cât și microbiomul, nu au fost incluși în analiză.
„Efectele interconectate ale insomniei asupra microbiotei intestinale și viceversa reprezintă o relație bidirecțională complexă care implică reglarea imunitară, răspunsul inflamator, eliberarea de neurotransmițători și alte căi moleculare”, concluzionează autorii.
Studiul, publicat în General Psychiatry, oferă dovezi preliminare valoroase care susțin un efect cauzal între microbiom și insomnie, deschizând calea către dezvoltarea unor noi planuri de tratament care ar putea viza reechilibrarea acestui ecosistem complex.
