Zguduitura scurtă de marțea trecută te-a prins la birou sau acasă? Pentru mulți, a fost doar un fior de câteva secunde, un subiect de glume pe WhatsApp și un motiv să verifice din nou aplicația de alerte. Dar dacă acel mic tremur nu a fost un eveniment izolat, ci ecoul unui tipar vechi de secole care ne avertizează că ceva mult mai serios se acumulează sub picioarele noastre?
Istoria care se repetă: tiparul „cutremurelor pereche” din Vrancea
Când ne gândim la cutremure, ne amintim de cele două mari dezastre ale secolului XX: cel din 10 noiembrie 1940 (7,7 grade) și cel din 4 martie 1977 (7,4 grade). Însă o privire mai adâncă în istorie, pe parcursul a peste 400 de ani, dezvăluie un detaliu îngrijorător pe care specialiștii îl observă: seismele majore din Vrancea par să vină adesea în „perechi”, la intervale de câteva decenii, urmate de o perioadă mai lungă de liniște relativă.
Datele istorice, oferite de Institutul Național pentru Fizica Pământului, sunt grăitoare. În total, 18 cutremure majore s-au produs în România în ultimii 400 de ani:
- Secolele XVII-XVIII: au fost înregistrate 9 cutremure cu magnitudine estimată la peste 7 grade;
- Secolul XIX: pe lângă colosul de 7,9 grade din 1802, resimțit în toată Europa, au mai avut loc alte 4 seisme majore;
- Secolul XX: a adus 4 cutremure de peste 7 grade, inclusiv cele din 1940 și 1977.
Acest tipar istoric nu este o predicție, ci un avertisment scris în analele Pământului: energia seismică se acumulează și se eliberează în cicluri.
Oglinda prezentului: cât de vulnerabil este, de fapt, Bucureștiul?
Dacă istoria ne oferă contextul, realitatea de astăzi ne arată urgența. Bucureștiul deține titlul sumbru de cea mai vulnerabilă capitală la risc seismic din Uniunea Europeană. Această vulnerabilitate este cuantificată în cifre dureroase, conform datelor oficiale.
Peste 356 de imobile sunt în clasa I de risc seismic (risc de prăbușire), 370 în clasa a II-a, iar alte 116 în clasa a III-a. Mai mult, peste 1.500 de clădiri sunt considerate „categorii de urgență”, fără o încadrare clară.
Problema este agravată de un ritm extrem de lent al lucrărilor de consolidare. Până în prezent, doar 101 clădiri au fost consolidate, iar planul pentru anul în curs prevede începerea lucrărilor la alte 10 imobile. Ne bazăm pe noroc, sperând că memoria cutremurului din ’77 va rămâne doar o amintire, nu o repetiție.
Conform recensământului din 2011, fondul locativ al capitalei includea peste 31.000 de clădiri construite înainte de 1945, multe dintre ele având un regim de înălțime redus, dar o vulnerabilitate ridicată.
Anxietatea de la etajul 4: când istoria îți bate în podea
Locuiesc într-o clădire frumoasă construită în anul 1940. Îi iubesc tavanul înalt, pereții groși care țin răcoare vara și sentimentul de continuitate cu trecutul orașului. Dar la ultimul cutremur, când biblioteca a vibrat pentru câteva secunde și am auzit paharele din vitrină clinchetind, tot acest farmec s-a transformat într-o anxietate rece.
Pentru un moment, nu am mai fost în apartamentul meu drag, ci într-o potențială capcană. Acela a fost momentul în care am înțeles că cifrele și statisticile nu sunt doar date într-un articol, ci sunt realitatea pe care o trăim mii dintre noi, zi de zi, sperând că „nouă nu ni se va întâmpla”.
Vocea expertului: „Este o chestiune de siguranță națională”
În fața acestei realități, vocile avizate trag un semnal de alarmă. Profesorul Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice și actual director al Bibliotecii Academiei Române, subliniază că problema depășește simpla administrare imobiliară. „Ținând cont de pericolul public, chestiunea consolidării imobilelor afectate ține de siguranța națională,” avertizează el, conform Știrile Pro TV.
Profesorul Noica susține necesitatea adoptării unei legi clare pentru finanțarea consolidărilor, dar și pentru accelerarea ritmului lucrărilor. Soluția nu este să așteptăm pasiv, ci să acționăm decisiv, considerând fiecare clădire vulnerabilă un risc la adresa întregii comunități.
Ce poți face TU? Primul pas spre siguranță
Sentimentul de neputință poate fi copleșitor, dar informația este putere. În loc să ignori riscul, poți face un prim pas esențial pentru siguranța ta și a familiei tale.
- Verifică lista oficială: Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) publică online lista actualizată a imobilelor expertizate. Caută adresa ta sau adresele clădirilor în care îți petreci timpul;
- Informează-te despre anul construcției: clădirile construite înainte de 1945 sunt, în general, cele mai vulnerabile, nefiind proiectate conform normelor seismice moderne;
- Discută în comunitate: vorbește cu vecinii și cu asociația de proprietari. Conștientizarea colectivă este primul pas spre a solicita o expertiză tehnică, dacă aceasta nu a fost deja făcută.
Micul cutremur recent nu a fost o alarmă falsă. A fost un semnal. Un semnal de alarmă că trăim pe un Pământ activ și că istoria, dacă este ignorată, are un mod dureros de a se repeta.
