O comoară romană descoperită de muncitori în domeniul construcţiilor ar putea pune într-o nouă lumină declinul Imperiului Roman, a cărui parte a fost Spania în urma cu două milenii.
Un depozit de lingouri de plumb din epoca romană a fost descoperit recent de muncitorii care instalau o conductă de gaz în nordul orașului Cordoba, din Spania, oferind noi perspective asupra comerțului cu metale al Imperiului Roman, un aspect ce ar putea avea legături cu declinul acestuia, conform unor teorii.
O comoară romană descoperită de muncitori, ar putea explica declinul Imperiului
Cele trei lingouri triunghiulare, cu o greutate cuprinsă între 24 kg și 32 kg, au fost scoase la lumină pe parcursul secolului trecut, în timpul lucrărilor la conducta de gaz Maghreb-Europa.[sursa]
Arheologii care au analizat aceste lingouri, datând din secolul I d.Hr., susțin acum că Cordoba era un centru major de topire a plumbului în lumea occidentală antică.
O cercetare recent publicată în Journal of Roman Archaeology sugerează că această regiune producea plumb pentru o varietate de obiecte cotidiene, cum ar fi linguri, țigle și țevi.
Plumbul era folosit pe scară largă în Imperiul Roman, inclusiv pentru fabricarea vaselor de gătit și a conductelor de apă, elemente esențiale ale vieții de zi cu zi. Aristocrația romană ajunsese chiar să adauge acetat de plumb în vin pentru a-l îndulci, expunându-se fără voie la efectele toxice ale acestei substanțe.
Expunerea la plumb ar fi putut duce la declinul Imperiului Roman
Unii istorici speculează că expunerea cronică la plumb, răspândită la nivelul elitei conducătoare, ar fi putut contribui la declinul puternicului imperiu.
Două dintre lingourile descoperite în Cordoba poartă o marcă de identificare, dezvăluind importanța mineritului de plumb în regiunea centrală a Sierra Morena în perioada romană. Marca „S S” face referire la Societas Sisaponensis, o companie minieră din La Bienvenida, o zonă cunoscută pentru producția de cinabru, un mineral bogat în mercur.
Cercetătorii sugerează că forma triunghiulară a lingourilor, optimizată pentru depozitare, precum și marcajele de pe acestea indică faptul că ele erau destinate exportului maritim. Aceasta implică faptul că mineritul din nordul Cordobei nu se limita doar la producția de plumb și argint pentru consumul local, ci era, de asemenea, orientat spre export, poziționând astfel Cordoba ca un nod central în comerțul mediteranean cu metale.
Analiza compoziției metalice a celor trei lingouri a relevat că acestea aveau o origine comună, provenind din același loc unde au fost descoperite.
Arheologii sunt surprinși de faptul că lingourile au fost găsite în aceeași zonă în care au fost produse, având în vedere că majoritatea metalelor din acea perioadă, destinate exportului, sunt de obicei descoperite în epavele aflate pe fundul Mării Mediterane.
„Aceste informații demonstrează că, în antichitate, regiunile nordice ale Cordobei erau caracterizate de rețele metalurgice majore, cu o importanță comercială și economică semnificativă în bazinul Mediteranei.”, a declarat Antonio Monterroso Checa, coautor al studiului.[sursa]
Descoperirile sugerează, de asemenea, că metalurgiștii din Roma antică dispuneau probabil de un nivel mai ridicat de industrializare, competențe și cunoștințe în prelucrarea metalelor decât se credea anterior.
Se bănuiește că situl din Cordoba ar fi putut fi un important centru minier antic, cu o turnătorie, o zonă de prelucrare și, posibil, o fortăreață, dar cercetătorii subliniază că „toate acestea rămân să fie studiate”.
