O figurină reprezentând „capul unui om-șarpe” de acum 7.500 de ani a stârnit mari controverse. Excavările recente ale Misiunii Arheologice Kuwaiti-Poloneze în deșertul Al-Subiyah, situat în nordul Kuweitului, au scos la iveală un artefact intrigant: un cap de lut cu trăsături neobișnuite, legat de o cultură preistorică ce a înflorit în regiune între anii 5500 și 4900 î.Hr. Cu un craniu alungit, nas plat, ochi îngustați și lipsa unei guri, acest artefact este considerat o reprezentare a figurilor cunoscute sub denumirea de „om-șarpe”, caracteristice culturii Ubaid.
Această descoperire, realizată în situl cunoscut specialiştilor ca Bahra 1, oferă indicii prețioase despre influența larg răspândită a practicilor și credințelor culturii Ubaid în vestul Asiei.
Ce semnificație figurina cu „capul unui om-șarpe”?
„Prezența sa ridică întrebări fascinante despre rolul simbolic sau ritualic pe care îl avea pentru comunitatea antică ce l-a creat”, afirmă arheologul Piotr Bieliński într-un comunicat de presă. Cultura Ubaid, cu mult înainte de ascensiunea sumerienilor, a pus bazele civilizațiilor din regiune, dezvoltând rețele comerciale, sisteme avansate de irigație și structuri monumentale, inclusiv temple. Urmele acestei civilizații remarcabile sunt evidente în situri precum Bahra 1, care continuă să ofere perspective unice asupra trecutului.
Din anul 2009, situl Bahra 1 a atras atenția cercetătorilor prin caracteristicile sale neobișnuite, printre care o clădire descrisă drept „structură cultică” și o arhitectură inovatoare pentru epoca respectivă. În plus, cercetările au scos la iveală ateliere pentru producerea ceramicii, ajutând la identificarea originii „ceramicii roșii grosiere” (Coarse Red Ware), un tip de artefact răspândit în regiune, dar a cărui proveniență era necunoscută până acum, conform unui articol publicat de Science Alert.[sursa]
Artefactele descoperite dezvăluie o imagine amplă a rețelei culturale Ubaid și a adaptării ecologice a regiunii. Analizele preliminare ale ceramicii produse local au identificat urme de plante sălbatice, precum trestia, în timp ce ceramica importată din alte zone ale culturii Ubaid conține urme de cereale cultivate, inclusiv orz și grâu, detaliază arheobotanistul Roman Hovsepyan.
Pe lângă vasele și farfuriile decorate cu rafinament de artizanii Ubaid, o descoperire recurentă este cea a figurinelor feminine din teracotă, adesea reprezentate cu capete de păsări sau șopârle. Aceste statuete, cunoscute drept figurine ofidiene, sunt decorate cu modele ce amintesc de solzi și au ochii sculptați sub formă de „boabe de cafea”.
Semnificația lor rămâne un mister. Descoperirile arheologice sugerează că aceste figurine erau frecvent plasate în locuințe sau morminte, alături de alte bunuri. Un fragment de figurină reptiliană găsit în cel mai vechi atelier de ceramică Ubaid cunoscut din regiunea Golfului Persic extinde înțelegerea complexității acestor artefacte și a rolului lor în fascinanta cultură Ubaid.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
