O capodoperă din aur, veche de aproape patru milenii, continuă să intrige arheologii: insectele de pe faimosul pandantiv minoic de la Malia sunt albine care produc miere sau o cu totul altă specie? Descoperită în 1930 într-un cimitir din Creta, denumit sugestiv Chrysolakkos („groapa de aur”), această reprezentare extrem de detaliată oferă indicii prețioase despre cum percepeau vechii minoici lumea naturală.
Deși renumitul arheolog Sir Arthur Evans a sugerat că bijuteria înfățișează albine, identitatea insectelor și semnificația designului au rămas subiect de dezbatere timp de aproape un secol.
O capodoperă a artei miniaturale
Pandantivul, expus la Muzeul Arheologic din Heraklion, Creta, are o lungime de doar 4,6 centimetri și o greutate de 5,5 grame, similară cu o monedă modernă. Potrivit muzeului, este considerat o „capodoperă a artei miniaturale minoice”, meșterul antic combinând tehnici avansate precum filigranul, granulația și decorațiunile incizate pentru a-l crea.
Piesa reprezintă două insecte care stau față în față, cu capetele și abdomenele unite și aripile întinse. Picioarele lor par să prindă o serie de mărgele de aur, iar de aripi și de punctul de unire al abdomenelor atârnă trei discuri mici.
Ce sunt insectele de pe acest pandantiv antic?
Tradițional, cercetătorii au interpretat insectele ca fiind albine europene (Apis mellifera) în procesul de creare a mierii, sugerând că acestea țin un fagure și au o picătură de miere în gură. Această teorie este susținută de importanța economică și religioasă a acestor insecte în civilizația minoică. „Mierea și ceara erau elemente importante ale economiei minoice”, notează Muzeul Arheologic din Heraklion, „în timp ce albinele par să fi fost și simboluri religioase importante”.
O nouă interpretare: viespile mamut
Totuși, această interpretare nu explică prezența celor trei discuri atârnate. Într-un studiu din 2021, o echipă de cercetători condusă de botanistul E. Charles Nelson a propus o alternativă. Aceștia susțin că discurile ar putea reprezenta fructele plantei mediteraneene Tordylium apulum, o plantă comestibilă comună în Creta, care produce ciorchini de fructe discoidale cu margini mărgelate.
Dacă aceasta este ipoteza corectă, atunci insectele ar putea să nu fie albine. Cercetătorii au observat că morfologia lor seamănă mai mult cu cea a viespii mamut (Megascolia maculata). Atunci când se hrănește cu flori precum Tordylium apulum, această viespe apucă părțile florale care produc polen, îndoindu-și aripile înapoi într-o postură similară cu cea de pe pandantiv.
Ce a intenționat exact artistul antic rămâne o întrebare deschisă. Este posibil să fi dorit să reprezinte albine, dar să fi folosit din greșeală viespi ca model. Indiferent de răspuns, experții sunt de acord că meșterul era un aurar excepțional de talentat. După cum concluzionează Nelson și colegii săi, deși pandantivul este adesea asociat cu apicultura, „bijuteria reprezintă — și chiar celebrează — lumea naturală a Cretei”.
