O imagine nu trebuie să fie reală pentru a părea credibilă. Un nou studiu internațional dezvăluie un mecanism psihologic îngrijorător: simpla expunere repetată la o imagine, chiar și una generată complet de inteligența artificială, este suficientă pentru a ne convinge creierul de autenticitatea acesteia.
Cercetătorii conduși de o echipă de la Universitatea din Tel Aviv au descoperit că imaginile văzute de mai multe ori sunt considerate mult mai probabil să reprezinte o persoană, un loc sau un eveniment real, comparativ cu cele noi. Acest lucru înseamnă că o fotografie distribuită în mod repetat pe rețelele de socializare capătă o aură de credibilitate, indiferent dacă este autentică sau un fals creat de AI.
Studiul, publicat în Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory, and Cognition, a fost coordonat de Guy Grinfeld de la Școala de Științe Psihologice a Universității din Tel Aviv, în colaborare cu cercetători din Germania, Belgia și Spania.
Orice informație devine adevăr dacă este prezentată în mod repetat
„Cercetarea noastră se bazează pe un fenomen cunoscut drept efectul simplei expuneri, care arată că tindem să credem informațiile cu care ne întâlnim frecvent. Am vrut să vedem dacă acest efect se aplică și în domeniul vizual, mai ales în contextul imaginilor create de AI.”, a explicat Grinfeld, citat de Phys.org.
Aceasta este prima cercetare care demonstrează că efectul funcționează pentru imagini, nu doar pentru text. Rezultatele ridică semne de alarmă cu privire la modul în care dezinformarea vizuală se poate răspândi online și poate modela percepția publică. „Dacă până acum zicala era că o minciună repetată devine adevăr, studiul nostru arată că o imagine văzută de multe ori devine realitate”, adaugă Grinfeld.
În cadrul experimentului, participanților li s-a prezentat un amestec de fotografii reale și imagini generate de AI. Ulterior, aceste imagini au fost amestecate cu altele noi, iar participanții au fost rugați să evalueze dacă reprezentau ceva real.
Rezultatele au fost clare: imaginile văzute anterior au fost evaluate ca fiind semnificativ mai credibile decât cele noi, indiferent dacă erau reale sau false. În mod surprinzător, efectul a fost chiar mai pronunțat în rândul participanților sceptici, care în general tindeau să nu creadă imaginile. Acest lucru sugerează că persoanele mai precaute se bazează și mai mult pe repetiție ca un indiciu al veridicității.
„În era rețelelor sociale, suntem expuși constant la informații vizuale. Dacă în trecut era ușor să minți prin cuvinte, astăzi instrumentele AI fac la fel de simplă minciuna prin imagini. Studiul nostru dezvăluie o combinație periculoasă: expunerea repetată la informații vizuale false le poate face să pară credibile, pur și simplu pentru că le vedem din nou și din nou.”, concluzionează Grinfeld.
Aceste constatări subliniază una dintre cele mai mari provocări ale epocii noastre: cum să ne păstrăm gândirea critică și să discernem adevărul într-o lume inundată de conținut vizual dinamic și ușor de manipulat.
