Hărțuirea nu îți invadează doar viața privată; lasă o urmă tăcută și periculoasă asupra inimii tale. Un nou studiu dezvăluie că femeile care au fost hărțuite sau au fost nevoite să obțină un ordin de restricție prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boli de inimă sau de a suferi un accident vascular cerebral mai târziu în viață.
Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA arată o realitate sumbră: aproximativ o treime dintre femei au experimentat hărțuirea la un moment dat.
Și în România, fenomenul atinge proporții îngrijorătoare, deși rămâne în mare parte ascuns în spatele ușilor închise. Doar în 2023, Poliția Română a intervenit în peste 100.000 de cazuri de violență domestică și a emis peste 12.000 de ordine de protecție provizorii. Aceste cifre, deși alarmante, reprezintă doar vârful aisbergului, reflectând exclusiv cazurile raportate. Pentru fiecare victimă care cere ajutor, multe altele suferă în tăcere, iar impactul tăcut asupra sănătății lor pe termen lung, inclusiv asupra inimii, este o criză de sănătate publică pe care abia începem să o înțelegem.
Legătura dintre hărțuire și bolile de inimă
Rebecca B. Lawn, autoarea studiului și cercetătoare la Harvard T.H. Chan School of Public Health, subliniază că violența împotriva femeilor are consecințe de lungă durată asupra sănătății.
„Hărțuirea este adesea percepută ca o formă de violență fără contact fizic, ceea ce o poate face să pară mai puțin gravă”, a explicat Lawn. Din acest motiv, medicii rareori o consideră un factor de risc pentru sănătate.
Cercetările anterioare ale echipei sale au stabilit deja o legătură între agresiunea sexuală, hărțuirea la locul de muncă și dezvoltarea hipertensiunii arteriale la femei. Noul studiu merge însă mai departe, investigând modul în care stresul cronic provocat de hărțuire contribuie la afecțiuni cardiovasculare pe termen lung.
Cum a fost măsurată legătura dintre hărțuire și bolile de inimă
Pentru a explora această conexiune, cercetătorii au analizat datele a 66.270 de femei, cu vârste cuprinse între 36 și 56 de ani la începutul studiului, parte a Nurses’ Health Study II, un amplu studiu american demarat în 1989.
Monitorizarea s-a întins pe o perioadă de două decenii, încheindu-se în 2021. În anul 2001, participantele au fost întrebate dacă au fost vreodată hărțuite sau dacă au solicitat un ordin de restricție. La acel moment, niciuna dintre ele nu avea un istoric de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Timp de 20 de ani, echipa a urmărit atât raportările de hărțuire, cât și apariția bolilor de inimă, permițând o comparație directă între sănătatea cardiovasculară a femeilor care au fost hărțuite și a celor care nu au trecut prin această experiență.
Ce au dezvăluit datele
Analiza a arătat că aproape 12% dintre participante au fost hărțuite, iar aproximativ 6% au obținut un ordin de restricție. Pe parcursul studiului, circa 3% din totalul participantelor au dezvăluit o boală de inimă sau au suferit un AVC.
Rezultatele au fost clare: femeile care au fost hărțuite au prezentat un risc cu 41% mai mare de a dezvolta probleme cardiace. Pentru cele care au obținut un ordin de restricție, riscul a fost chiar mai mare, crescând cu un procent uimitor de 70%.
Dosarele medicale au confirmat tendința: femeile cu afecțiuni cardiace sau AVC în istoric erau mai predispuse să fi fost victime ale hărțuirii în trecut. Aceste corelații au atras atenția experților în cardiologie.
Harmony R. Reynolds, fostă președintă a Comitetului pentru Cardiologie Clinică și Sănătatea Femeilor din cadrul Asociației Americane a Inimii, s-a declarat surprinsă de puterea acestei legături.
„Știm că persoanele supuse violenței domestice au un risc cu aproximativ 30% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare în anii următori”, a afirmat Reynolds. Ea a adăugat că traumele din copilărie, stresul financiar și durerea cronică sunt, de asemenea, factori de risc cunoscuți.
Experții avertizează: stresul este un factor cheie
„Descoperirile noastre sugerează că hărțuirea nu trebuie minimizată. Poate fi o experiență cronică, iar femeile raportează adesea că fac schimbări majore în viața lor ca răspuns, cum ar fi mutarea locuinței”, a spus Lawn.
Reynolds sugerează că stresul este veriga care leagă hărțuirea de problemele cardiace. „Poate pentru că este în natura noastră să ne gândim constant la lucrurile care ni se întâmplă, ceea ce ne face să retrăim situația la nesfârșit”, a explicat ea.
Sprijinul social poate juca un rol crucial în atenuarea efectelor stresului. Discuțiile cu familia, prietenii sau profesioniștii pot fi extrem de benefice. Deși mecanismul biologic exact nu a fost încă explorat în detaliu, stresul psihologic pare a fi principalul vinovat pentru efectele adverse asupra sănătății inimii.
Lawn consideră că profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să preia inițiativa în a conștientiza aceste riscuri și a oferi resurse de sprijin pentru femei.
Limite și cercetări viitoare
Deși semnificative, aceste descoperiri au limitări. Studiul s-a concentrat exclusiv pe asistente medicale albe, non-hispanice, din SUA, iar rezultatele nu se aplică neapărat tuturor populațiilor. Așadar, este posibil ca datele să nu se potrivească cu realitatea socială din România.
Studii anterioare au arătat că femeile din grupuri etnice minoritare sau cu venituri mai mici sunt mai frecvent victime ale hărțuirii și altor forme de violență. De asemenea, studiul s-a bazat pe auto-raportare, o metodă care poate avea limitări de acuratețe.
Totuși, această cercetare deschide calea pentru studii viitoare care să confirme efectele hărțuirii asupra sănătății pe termen lung la femei din medii diverse. O mai bună înțelegere a mecanismului prin care stresul cronic duce la boli de inimă ar putea ajuta medicii să identifice problemele mai devreme.
În viitor, screeningul îmbunătățit, consilierea timpurie și sprijinul comunitar ar putea reduce impactul ascuns al hărțuirii, protejând atât mintea, cât și inima victimelor.
Studiul a fost publicat în revista Circulation.
