Marea Barieră de Corali a suferit cea mai dramatică pierdere anuală de corali vii din ultimele patru decenii, au confirmat autoritățile australiene, marcând un nou record sumbru pentru emblematicul ecosistem.
Potrivit raportului anual al Institutului Australian de Științe Marine, decesul masiv al coralilor, declanșat în principal de evenimentul de albire de anul trecut, subliniază un nou nivel de volatilitate alarmantă pentru situl inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Paradoxal, această pierdere vine după o perioadă de creștere a acoperirii cu corali începând din 2017. Astfel, deși suprafața totală de corali vii a rămas aproape de media pe termen lung, scăderea bruscă și fără precedent este un semnal de alarmă major.
Marea Barieră de Corali înregistrează cea mai mare pierdere anuală de corali din ultimii 39 de ani
„Acestea sunt impacturi substanțiale și dovezi că frecvența crescută a albirii coralilor începe să aibă efecte dăunătoare asupra Marii Bariere de Corali. Deși există încă o acoperire corală semnificativă, acestea sunt scăderi record pe care le-am înregistrat într-un singur an.”, a declarat Mike Emslie, liderul programului de monitorizare al agenției, conform Phys.org.
O scădere devastatoare pe toate fronturile
Analiza detaliată a recifului, care se întinde pe 344.000 de kilometri pătrați, arată pierderi pe scară largă. Regiunea sudică a pierdut aproape o treime din coralii săi vii într-un singur an, cea nordică un sfert, iar regiunea centrală a înregistrat o scădere de 14%.
Acest colaps local face parte dintr-o criză globală. Lumea se confruntă în prezent cu cel mai mare eveniment de albire în masă a coralilor din istorie, al patrulea înregistrat vreodată. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice a SUA (NOAA), stresul termic a afectat aproape 84% din recifele de corali ale planetei, cu impact confirmat în cel puțin 83 de țări.
Fenomenul, care a început în ianuarie 2023 și a fost declarat criză globală în aprilie 2024, l-a depășit deja pe cel mai grav înregistrat anterior (2014-2017).
Ce este, de fapt, albirea coralilor?
Atunci când apa oceanului rămâne caldă pentru perioade prelungite, coralii intră în stres. Ei reacționează prin expulzarea algelor microscopice (zooxanthellae) care trăiesc în țesuturile lor și care le oferă culoarea vibrantă.
Un coral albit nu este un coral mort, ci unul extrem de slăbit și vulnerabil la boli. Deși recifele se pot reface după astfel de evenimente, ele devin adesea mai puțin rezistente decât înainte.
Un viitor incert la 1.5°C
Grupul interguvernamental privind schimbările climatice al ONU (IPCC) a clasificat recifele de corali drept un „sistem unic și amenințat”, deosebit de vulnerabil la o încălzire globală de peste 1.5°C față de nivelurile preindustriale. În prezent, lumea s-a încălzit deja cu aproximativ 1.3°C.
Raportul sugerează că evenimentele de albire în lanț din ultimul deceniu indică faptul că „se preconizează că recifele de corali din apele calde vor fi expuse unui risc foarte ridicat de impact la 1.2°C”. Concluzia este dură: la această temperatură sau la valori mai mari, majoritatea dovezilor sugerează că ecosistemele dominate de corali, așa cum le știm, vor dispărea, iar abundența coralilor va tinde spre zero în multe locuri.
