O continuare a poveștii ploilor acide bântuie planeta și, la fel ca majoritatea continuărilor, se anunță a fi mai rea decât originalul. În timp ce amenințarea acidului sulfuric, generat în mare parte de centralele pe cărbune, a fost adusă sub control, un nou compus chimic, mai persistent și mai sinistru, se acumulează silențios în mediul înconjurător.
Numele său este acidul trifluoroacetic (TFA) și face parte din infama familie a „substanțelor chimice veșnice”. De zeci de ani, concentrația sa crește constant nu doar în apa de ploaie, ci aproape peste tot.
Oamenii de știință au descoperit niveluri din ce în ce mai mari de TFA în pânza freatică, în mostre de gheață din Arctica, în vin și chiar în sângele uman. Acidul trifluoroacetic este, probabil, cea mai răspândită formă de substanță per- și polifluoroalchilată (PFAS) de pe Pământ, în parte pentru că alte PFAS-uri cu lanț mai lung se descompun și se transformă în TFA în incineratoare sau în stațiile de epurare. De asemenea, acești compuși sunt folosiți ca agenți frigorifici, înlocuind substanțele care distrugeau stratul de ozon.
Un nou tip de ploaie acidă pune în pericol viitorul planetei
În octombrie 2024, o echipă de oameni de știință europeni specializați în mediu a tras un semnal de alarmă, avertizând că acumularea de TFA ar putea depăși o „limită planetară” – un prag critic conceput pentru a menține Pământul un spațiu sigur și locuibil pentru umanitate.
„Începând cu anii 1990, s-a sugerat că îngrijorările legate de TFA sunt mult mai mici decât cele pentru PFAS-urile cu lanțuri mai lungi, care sunt mai bioacumulative și, în general, mai toxice. Cu toate acestea, acele evaluări inițiale nu au luat în calcul acumularea omniprezentă a TFA în mediu, în special în resursele de apă și în plante, inclusiv în culturile agricole.”, au scris autorii.
Unul dintre cele mai înșelătoare aspecte ale TFA este chiar o proprietate care părea liniștitoare. Fiind o moleculă „ultra-scurtă”, este foarte solubilă în apă și trece relativ repede prin corpul uman. Unii experți, citați într-un articol din revista Nature, consideră acest lucru un motiv pentru a nu clasifica TFA drept un PFAS periculos, conform Popular Mechanics.
Însă tot mai multe voci avertizează că, pe măsură ce concentrațiile din apă și alimente cresc, această tranzitare rapidă prin organism devine irelevantă. Mai mult, tocmai solubilitatea sa extremă face ca eliminarea TFA din mediu să fie o misiune aproape imposibilă. Tehnologiile actuale de filtrare a apei nu sunt capabile să-l capteze eficient. Cu alte cuvinte, curățarea lumii de TFA ar fi nu doar extrem de dificilă, ci și incredibil de costisitoare.
Din fericire, unele guverne încep să acționeze. Danemarca, de exemplu, a interzis recent 23 de substanțe cunoscute pentru că generează TFA. Între timp, Statele Unite rămân în urmă. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA nici măcar nu clasifică oficial TFA ca fiind o „substanță chimică veșnică”, spre dezamăgirea grupurilor ecologiste.
Creșterea concentrațiilor de acid trifluoroacetic este continuarea pe care nimeni nu și-a dorit-o la saga ploilor acide. Dar, la fel ca toate continuările proaste de la Hollywood, se pare că suntem obligați să o primim oricum.
