O plantă străveche dezvăluie călătoria fascinată a omenirii spre Australia, în urmă cu 80.000 de ani

Este cunoscut faptul că oamenii moderni au urmat una dintre cele două rute pentru a ajunge în Australia, iar acum o plantă străveche, mai exact o bucată veche de rășină vegetală a înclinat balanţa în favoarea rutei nordice.

Această mică bucată de rășină, găsită pe o insulă din estul Indoneziei, indică faptul că oamenii trăiau acolo acum cel puțin 55.000 de ani, ceea ce oferă indicii importante despre traseul pe care l-au urmat primii migranți umani către Australia.

O plantă străveche dezvăluie călătoria fascinată a omenirii spre Australia

Știm că oamenii moderni au călătorit din Asia continentală către sud-estul Asiei, traversând ceea ce este acum Indonezia și numeroase alte insule din Asia de Sud-Est. Însă momentul exact al acestei migrații rămâne dezbătut. Potrivit lui Dylan Gaffney de la Universitatea din Oxford, dovezile genetice moderne sugerează că primii oameni au ajuns în Australia în urmă cu mai puțin de 50.000 de ani, dar descoperirile arheologice indică o sosire mult mai timpurie, poate acum 65.000 sau chiar 80.000 de ani.^[sursa]

Ruta exactă urmată de acești migranți este și ea subiect de dispută, în parte din cauza schimbărilor geografice care au avut loc de-a lungul mileniilor. În acea perioadă, planeta se afla într-o epocă glaciară, ceea ce însemna că mai multă apă era blocată în calotele glaciare, iar nivelul mării era mai scăzut. Astfel, unele insule de azi erau atunci conectate la continente. De exemplu, Borneo, Sumatra și Java făceau parte din masa terestră a Asiei continentale, în timp ce Noua Guinee era legată de Australia.^[sursa]

Aceste condiții au deschis două rute posibile pentru migrarea către Australia. Prima, ruta nordică, pornea din Borneo, traversa Sulawesi și Noua Guinee și cobora apoi spre Australia. A doua, ruta sudică, trecea prin Java, Bali și Timor, ducând în nordul Australiei.

Pentru a înțelege mai bine cum au făcut oamenii această călătorie, Gaffney și colegii săi au excavat peștera Mololo de pe insula Waigeo, una dintre insulele Raja Ampat, situată la vest de Noua Guinee, de-a lungul rutei nordice. În sedimentele de pe fundul peșterii, echipa a găsit dovezi ale ocupației umane, inclusiv cărbune și așchii de piatră.

Descoperirea cheie a fost o mică bucată de rășină de 1,4 centimetri în diametru. Forma sa unghiulară sugerează că a fost tăiată dintr-un copac, mai degrabă decât să se fi adunat natural. Datarea cu radiocarbon a indicat o vechime de cel puțin 55.000 de ani.

Gaffney crede că rășina a fost probabil folosită ca și combustibil pentru focuri, deoarece este foarte inflamabilă și oferă o sursă bună de lumină în peșteri. Totuși, există și alte posibile utilizări, cum ar fi parfumul sau adezivul. Indiferent de scopul său, această bucată de rășină demonstrează că oamenii au trăit pe Waigeo cu cel puțin 55.000 de ani în urmă, sprijinind ipoteza că migrația către Australia s-a realizat prin ruta nordică, a afirmat Gaffney.

Descoperirea adaugă noi dovezi în sprijinul ideii că primii oameni au ajuns în Australia pe această rută nordică, a spus Kasih Norman de la Universitatea Griffith din Queensland, Australia. Modelele geografice au sugerat întotdeauna că această cale ar fi fost mai facilă, deoarece traversările maritime erau mai scurte. „De-a lungul rutei nordice, trebuie să faci mai multe traversări între insule, dar distanțele dintre ele sunt mai mici”, explică aceasta. În plus, „următoarea insulă este aproape întotdeauna vizibilă.”

Cu toate acestea, majoritatea săpăturilor arheologice s-au concentrat până acum pe ruta sudică, spune Norman. Abia în ultimii ani, cercetători precum Gaffney au început să exploreze și posibilitatea rutei nordice.

O descoperire recentă, publicată în iulie, a dezvăluit o pictură rupestră veche de 50.000 de ani reprezentând un porc, găsită în Sulawesi, de-a lungul rutei nordice. De asemenea, un studiu publicat în luna mai a arătat că nu există dovezi ale prezenței umane pe insula Timor înainte de acum 44.000 de ani. Timorul se află pe ruta sudică, ceea ce sugerează că aceasta a fost folosită doar mai târziu.^[sursa]

Un alt mister intrigant în această poveste este absența denisovanilor – un grup dispărut de oameni care au trăit pe continentul asiatic – din fosilele găsite în Australia. Deși multe populații din Asia de Sud-Est poartă ADN denisovan, inclusiv oamenii din Papua Noua Guinee, nu există dovezi ale prezenței denisovanilor în Australia. „Din câte știm, nu a existat niciodată altcineva [în afară de Homo sapiens] în Australia.”, a mai precizat Norman.