Arheologii au scos la lumină în deșertul Sinai o operă de artă rupestră veche de 5.000 de ani care oferă o privire rară și tulburătoare asupra modului în care Egiptul antic și-a extins influența. Descoperirea nu este doar o simplă pictură, ci o reprezentare grafică a unei cuceriri brutale, descrisă de experți într-o declarație oficială drept un mod „terifiant” prin care egiptenii au colonizat regiunea și au subjugat populația locală.
O metaforă a triumfului și a violenței: cucerirea brutală a Sinaiului
Scena centrală a operei de artă este pe cât de simbolică, pe atât de violentă. Aceasta înfățișează un bărbat care își ridică brațele într-un gest de triumf absolut, în timp ce în fața lui se află un alt bărbat îngenuncheat, cu mâinile legate la spate și o săgeată înfiptă în piept. Potrivit unui nou studiu publicat în ediția din 2025 a revistei Blätter Abrahams, cercetătorii au reușit să identifice figurile din această compoziție complexă.
Echipa de arheologi susține că bărbatul victorios este asociat cu zeul Min, o divinitate egipteană a fertilității, descrisă în inscripția alăturată drept „stăpânul zonei cuprului”. În mod interesant, lângă aceste figuri apare și o barcă, un simbol frecvent utilizat în Egiptul antic ca metaforă pentru puterea faraonului.
„Privind întreaga compoziție, putem presupune că barca era asociată cu conducătorul egiptean, bărbatul triumfător cu zeul Min, iar bărbatul supus și ucis cu locuitorii locali”, au notat autorii studiului. Descoperiri anterioare de artă rupestră similară în Sinai, datând tot de acum cinci milenii, întăresc ipoteza că aceasta a fost perioada în care egiptenii au preluat controlul asupra regiunii prin forță.
Goana după resurse: Cupru și Turcoaz
Deși cucerirea pare a fi una de dominație politică, motivele reale din spatele acestor expediții au fost cât se poate de pragmatice. Echipa de cercetare a subliniat că egiptenii nu căutau o simplă extindere teritorială abstractă, ci erau mânați de dorința de a exploata resursele minerale bogate ale regiunii, în special cuprul și turcoazul.
În acea perioadă, Peninsula Sinai era locuită în principal de grupuri nomade. Coautorul studiului, Ludwig Morenz, profesor de egiptologie la Universitatea din Bonn, a declarat că acest panou rupestru reprezintă „cu siguranță una dintre cele mai vechi reprezentări ale dominației asupra unui alt teritoriu”.
Misterul numelui șters
Dincolo de violența scenei, arheologii au dat peste un detaliu intrigant: o inscripție situată lângă imaginea bărcii, care cel mai probabil conținea numele conducătorului Egiptului, a fost ștearsă în mod deliberat. Identitatea celui care a recurs la acest gest, momentul și motivul rămân, deocamdată, un mister.
Deși istoria egipteană este marcată de cazuri de damnatio memoriae — unde numele unui faraon era eliminat după ascensiunea unui nou lider la putere — cercetătorii nu pot confirma încă dacă acesta este motivul ștergerii în acest caz specific.
Arta rupestră a fost localizată inițial de Mustafa Nour El-Din, arheolog la Inspectoratul Aswan din cadrul Ministerului Egiptean al Antichităților, în timpul unor cercetări de teren efectuate în 2025. Oamenii de știință sunt convinși că deșertul ascunde încă multe alte secrete și planifică deja o campanie de cercetare mai amplă în zonă. „Cercetările abia au început”, a concluzionat echipa.
