O echipă de cercetători a reușit să extragă și să analizeze bule de aer captive într-un cristal de sare de 815 milioane de ani, făcând o descoperire uimitoare: nivelul de oxigen din atmosfera antică a Pământului era mult mai ridicat decât se credea, o revelație care ar putea rescrie istoria apariției vieții complexe.
Până acum, pentru a estima compoziția atmosferei din trecutul îndepărtat, oamenii de știință se bazau pe metode indirecte sau pe analiza bulelor de aer prinse în gheața glaciară. Deși valoroase, aceste mostre de gheață, precum cele din Antarctica, ne pot duce înapoi în timp doar cu câteva milioane de ani – o fracțiune din istoria planetei noastre.
Aer blocat în interiorul unei roci timp de 815 milioane de ani
Însă o nouă tehnică a deschis o fereastră către o lume mult mai veche. Totul a pornit de la examinarea unor mostre de sare gemă (halit) dintr-un foraj efectuat în Australia. Geochimistul dr. Nigel Blamey și echipa sa știau că aceste cristale de sare pot conține mici „incluziuni” – bule de gaz prinse în interior în momentul formării rocii.

Considerate mult timp prea mici pentru a fi analizate, aceste capsule temporale au fost în sfârșit deschise. Cercetătorii au plasat cristalele de halit într-o cameră de vid și le-au zdrobit, eliberând prețiosul gaz antic. Acesta a fost imediat aspirat și analizat de spectrometre de masă, care i-au dezvăluit compoziția exactă.
Rezultatele au fost șocante. „Au existat multe dezbateri cu privire la conținutul de oxigen de acum 800 de milioane de ani sau mai mult”, a explicat Blamey, conform IFL Science. Estimările anterioare, bazate pe modele indirecte, plasau nivelul de oxigen la doar 2% din atmosferă. Însă analiza directă a arătat o realitate complet diferită.
„Am măsurat oxigenul la 10,3-13,4% din atmosferă. În comparație, conținutul de oxigen din atmosfera modernă este de 20,9%. Ceea ce este deosebit de semnificativ este că am descoperit o probă reală de atmosferă.”, a adăugat profesorul John Parnell de la Universitatea din Aberdeen.
Un astfel de nivel de oxigen, deși aproximativ jumătate față de cel actual, ar fi fost mai mult decât suficient pentru ca primele forme de viață animală să respire și să evolueze. Această măsurătoare directă oferă prima dovadă concretă a condițiilor atmosferice care au permis explozia vieții complexe pe Pământ.
Ca în orice demers științific, descoperirea a stârnit și dezbateri. O altă echipă, reanalizând datele, a sugerat că gazele dizolvate în saramura originală ar fi putut influența rezultatele, estimând un nivel de oxigen mai apropiat de 6,6%. Chiar și această valoare revizuită rămâne însă surprinzător de ridicată față de modelele anterioare.
Între timp, echipa inițială și-a rafinat tehnicile, iar metoda de a extrage gaze antice din halit promite să dezvăluie și mai multe secrete despre atmosfera planetei noastre și despre modul în care aceasta a modelat viața pe care o cunoaștem astăzi.












