Corpul uman continuă să ne surprindă. Istoria medicinei este plină de momente de serendipitate – de la descoperirea penicilinei la un nou organ în corpul uman, descoperit accidental în timp ce se căuta altceva. Cazul glandelor tubulare demonstrează, încă o dată, că progresul științific nu este întotdeauna un proces liniar, ci unul în care observația atentă a neașteptatului poate schimba manualele de anatomie.
Cum a fost descoperit accidental acest nou organ în corpul uman
Descoperirea a fost făcută în septembrie 2020 de către oamenii de știință de la Institutul de Cancer din Olanda, în timp ce investigau cancerul de prostată. Folosind o tehnică avansată de scanare, care combină tomografia computerizată (CT) cu tomografia cu emisie de pozitroni (PET), aceștia au injectat pacienților glucoză radioactivă. Această substanță face ca tumorile să lumineze intens pe imagini.
În timpul procedurii, echipa a observat două zone în capul pacienților care străluceau în mod neașteptat. Aceste structuri nu se aflau în apropierea prostatei, ci chiar în spatele nasului, în spațiul unde cavitatea nazală se întâlnește cu gâtul (nazofaringe). După o analiză atentă, au ajuns la concluzia că au descoperit un set de glande salivare care fusese omis de toate manualele de anatomie de până acum.
Echipa le-a denumit „glande salivare tubulare”, datorită localizării lor deasupra unei structuri cartilaginoase numită torus tubarius. Funcția lor este esențială: lubrifiază și umezesc gâtul superior, în spatele nasului și gurii.
Această descoperire nu este atât o omisiune a trecutului, cât o mărturie a prezentului tehnologic. Glandele au rămas ascunse nu pentru că erau invizibile, ci pentru că se aflau sub pragul de detecție al tehnologiilor imagistice convenționale. Doar sensibilitatea excepțională a scanărilor moderne, capabile să urmărească activitatea metabolică la nivel celular, a putut scoate la lumină o structură anatomică atât de fină și de profund localizată.
De ce este acest nou organ vital pentru pacienții cu cancer
Descoperirea nu este doar o curiozitate anatomică; are implicații clinice majore. Mulți pacienți care urmează tratamente cu radioterapie pentru cancere la cap și gât suferă de efecte secundare severe, precum gură uscată și dificultăți la înghițire. Cercetătorii cred acum că deteriorarea accidentală a glandelor tubulare în timpul radioterapiei ar putea fi o cauză principală a acestor probleme.
„Nimeni nu a încercat vreodată să le ocolească” în timpul tratamentelor, a explicat la momentul respectiv Wouter Vogel, oncolog radioterapeut, pur și simplu pentru că existența lor nu era cunoscută.
Descoperirea glandelor tubulare nu rescrie doar un capitol de anatomie, ci deschide o nouă cale spre o radioterapie mai precisă și mai umană. Pentru nenumărați pacienți, lupta cu cancerul este dublată de lupta cu efectele secundare ale tratamentului. Prin cartografierea acestui nou organ, medicii oncologi au acum o nouă țintă de protejat. Acest lucru transformă o curiozitate anatomică într-un instrument clinic vital, cu potențialul de a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților, făcând tratamentul mai suportabil.
