Adânc sub Muntele Etna, cel mai activ vulcan din Europa, mișcările magmei creează un model seismic subtil. Acum, oamenii de știință cred că au descifrat acest „cod”, oferind o nouă metodă promițătoare pentru a prezice când ar putea erupe colosul sicilian.
O echipă de la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia (INGV) a descoperit o corelație puternică între activitatea vulcanului din ultimii 20 de ani și un parametru cunoscut sub numele de „valoarea b” — în esență, raportul dintre cutremurele mici și cele mari.
Muntele Etna, cu o istorie documentată de 2.700 de ani și erupții care se întind pe o perioadă de jumătate de milion de ani, este un gigant imprevizibil. Chiar dacă erupția sa din iunie 2025 a fost anticipată, permițând autorităților să emite avertismente, predicțiile nu sunt mereu atât de precise. Această nouă abordare ar putea schimba asta.
Cum decodifică „valoarea b” activitatea vulcanului Etna
Studiul, publicat în revista Science Advances, se concentrează pe modul în care valoarea b se modifică pe măsură ce magma urcă prin scoarța terestră. „Modificările valorii b în timp reflectă evoluția tensiunii din interiorul vulcanului”, a explicat pentru publicația Live Science autorul principal al studiului, Marco Firetto Carlino, geofizician la Observatorul Etna al INGV.
| Descoperire cheie 🌋 | Ce înseamnă, pe scurt 🔬 |
|---|---|
| „Valoarea b” seismică | Un nou „cod” care măsoară raportul dintre cutremurele mici și cele mari pentru a anticipa erupțiile. |
| Istorie de 500.000 ani | Etna nu este un vulcan oarecare, ci un gigant cu o activitate geologică extrem de îndelungată. |
| Cutremure mici = Risc mare | Contraintuitiv, o multitudine de seisme minore indică faptul că magma se mișcă și fragilizează roca. |
| Sistem multi-rezervor | Magma nu stă într-o singură „cameră”, ci urcă printr-o rețea complexă, de la 11 km adâncime spre suprafață. |
Logica este surprinzător de intuitivă. Când magma se mișcă și eliberează gaze, rocile din jur devin fragile și se fracturează ușor, generând o multitudine de cutremure mici. Acest lucru duce la o valoare b ridicată. În schimb, în zonele stabile, rocile solide pot acumula tensiune pe perioade lungi, eliberând-o în cele din urmă prin cutremure mai mari și mai rare, ceea ce corespunde unei valori b scăzute.
„Deoarece ascensiunea magmei induce modificări de tensiune în interiorul scoarței, urmărirea valorii b poate ajuta la revelarea diferitelor etape ale transferului magmei de la adâncime la suprafață”, adaugă Firetto Carlino.
Călătoria magmei prin rețeaua complexă a vulcanului Etna
Sistemul de sub Etna este deosebit de complex. Magma nu stă într-o singură cameră magmatică, ci urcă printr-o serie de zone de stocare interconectate, situate la adâncimi diferite, de la 11 kilometri sub nivelul mării până la rezervorul final, aflat chiar în interiorul edificiului vulcanic.
Analizând datele seismice culese între anii 2005 și 2024, cercetătorii au putut urmări practic călătoria magmei. Aceștia au observat cum valoarea b creștea în zonele de stocare pe măsură ce acestea se umpleau, semnalizând mișcarea rocii topite tot mai aproape de suprafață.
Datorită activității sale frecvente și a rețelei dense de monitorizare, Etna a fost laboratorul natural perfect pentru testarea acestei metode. Vestea bună este că tehnica nu se limitează doar la acest vulcan.
„În principiu, valoarea b ar putea fi utilizată și pentru a urmări mișcările magmei în alte zone vulcanice, cu condiția să existe un număr suficient de cutremure”, a concluzionat Firetto Carlino. Monitorizarea acestui parametru oferă astfel o cale eficientă de a evalua starea unui vulcan înainte de o potențială erupție.
