Un experiment controversat de geoinginerie, conceput pentru a răci planeta prin creșterea reflectivității norilor, a fost oprit de urgență după doar 20 de minute în Alameda, California, după ce oficialii locali și publicul au descoperit testul secret.
Pe scurt
- Oamenii de știință au încercat un test de geoinginerie prin „iluminarea norilor marini” (Marine Cloud Brightening) pentru a reflecta lumina solară;
- Testul, susținut de o finanțare privată semnificativă, s-a desfășurat pe portavionul-muzeu USS Hornet din Alameda, California;
- Experimentul a fost anulat după douăzeci de minute, deoarece autoritățile locale și locuitorii nu au fost informați în prealabil;
- Incidentul subliniază dilemele etice profunde și vidul legislativ din domeniul geoingineriei.
| Element cheie 🔑 | Detaliul surprinzător 💡 |
|---|---|
| Locația testului 🚢 | Pe un portavion-muzeu din Al Doilea Război Mondial (USS Hornet). |
| Durata experimentului ⏱️ | Oprit de urgență după doar 20 de minute. |
| Bugetul proiectului 💰 | 10-20 milioane de dolari, din fonduri private (inclusiv un magnat cripto). |
| Motivul anulării 🗣️ | Orașul nu a fost informat, declanșând indignarea publică. |
| Tehnologia ☁️ | Pulverizarea de particule de sare pentru a face norii mai reflectivi. |
Pe măsură ce schimbările climatice devin o amenințare tot mai presantă, oamenii de știință explorează soluții radicale pentru a combate încălzirea globală. Una dintre cele mai dezbătute metode este geoingineria solară, iar o tehnică specifică, cunoscută sub numele de „Marine Cloud Brightening” (iluminarea norilor marini), își propune să crească capacitatea norilor de a reflecta lumina solară înapoi în spațiu.
Conceptul implică pulverizarea de particule fine de apă sărată în atmosfera de deasupra oceanelor pentru a stimula formarea unor nori mai denși și mai albi. Teoretic, acest scut de nori ar putea reduce cantitatea de radiație solară care ajunge la suprafața Pământului, atenuând astfel efectele crizei climatice. Un experiment recent, menit să testeze această teorie în largul coastei Californiei, a fost însă oprit brusc, scoțând la lumină întrebări critice legate de etica și siguranța acestor intervenții planetare, arată The New York Times.
Un test pe un portavion din Al Doilea Război Mondial
Locația aleasă pentru acest test revoluționar a fost la fel de neconvențională ca și tehnologia în sine: puntea portavionului USS Hornet, o navă istorică din Al Doilea Război Mondial, acum un muzeu ancorat în Alameda, California. Proiectul a fost condus de o echipă de cercetători și susținut de filantropi proeminenți, inclusiv magnatul cripto Chris Larsen și membri ai familiei Pritzker, cu o finanțare estimată între 10 și 20 de milioane de dolari.
Planul cercetătorilor era să disperseze în atmosferă particule microscopice de apă sărată pentru a măsura impactul asupra reflectivității norilor locali. Scopul era de a stabili dacă tehnica ar putea reduce în mod eficient radiația solară la scară largă. Cu toate acestea, experimentul a fost extrem de scurt, fiind întrerupt după doar douăzeci de minute, conform Politico.
Cercetătorii „au încercat să blocheze Soarele”
Oprirea bruscă a testului pe 17 iulie 2025 nu a fost cauzată de o problemă tehnică, ci de o eroare fundamentală de comunicare: orașul Alameda nu știa nimic. Nici autoritățile, nici locuitorii nu fuseseră informați despre experimentul de geoinginerie care se desfășura în comunitatea lor. Odată ce vestea s-a răspândit, indignarea publică a determinat organizatorii să înceteze imediat operațiunile. Lipsa transparenței a subliniat una dintre cele mai mari provocări etice ale proiectelor de geoinginerie: impactul lor potențial la scară largă.
Acest incident evidențiază importanța crucială a dialogului deschis și a implicării publice în demersurile științifice care pot afecta ecosisteme și comunități întregi, lăsând fără răspuns întrebări vitale despre fezabilitatea și siguranța acestor tehnologii.
Știință sau science fiction?
Experimentul eșuat din California aduce în prim-plan o dezbatere fundamentală: ar trebui umanitatea să intervină direct în sistemul climatic pentru a corecta daunele pe care le-a provocat? Susținătorii geoingineriei argumentează că aceasta ar putea fi o unealtă vitală în lupta contra schimbărilor climatice. Criticii, însă, avertizează asupra riscului unor consecințe catastrofale neintenționate. Modificarea artificială a norilor ar putea perturba modelele meteorologice, ar putea afecta ecosistemele și ar putea avea efecte imprevizibile asupra sistemului climatic global.
Mai mult, absența unor cadre de reglementare clare și a unui consens internațional transformă geoingineria într-un „vest sălbatic” științific. În prezent, multe proiecte sunt finanțate de fundații private și operează fără o supraveghere juridică adecvată. Întrucât aceste tehnologii au potențialul de a afecta întreaga planetă, întrebarea cine are dreptul să decidă implementarea lor rămâne extrem de controversată.
Viitorul geoingineriei solare
Testul din California nu este un caz izolat. Proiecte similare s-au confruntat cu o opoziție publică puternică, precum un experiment planificat în Suedia, care a fost anulat în 2024. În ciuda acestor obstacole, finanțarea pentru cercetare continuă să crească. Fundația Quadrature Climate, de exemplu, intenționează să investească până la 40 de milioane de dolari în cercetarea geoingineriei solare în următorii ani.
Instituții academice de prestigiu, precum Universitatea din Washington, implicată în testul din California, își mențin angajamentul de a continua studiile în acest domeniu. Chiar și organizații anterior precaute, cum ar fi Fondul pentru Apărarea Mediului (Environmental Defense Fund), încep să susțină anumite proiecte de cercetare. Această tendință sugerează că geoingineria solară va rămâne un subiect central pe agenda științifică, pe măsură ce căutarea de soluții la criza climatică devine tot mai disperată.
În final, experimentul de pe coasta Californiei servește ca un avertisment puternic asupra complexității și a dilemelor etice implicate. Deși beneficiile potențiale ale acestor tehnologii sunt imense, riscurile și incertitudinile sunt la fel de mari. Provocarea majoră pentru societate va fi să găsească un echilibru între nevoia urgentă de soluții climatice și responsabilitatea etică pe care o implică intervențiile la scară planetară.
