Ai avut vreodată o zi în care totul pare prea mult? O factură neașteptată, un e-mail stresant, o știre alarmantă la televizor. Te simți ca și cum micul tău univers personal stă să se prăbușească. Dar dacă ți-aș spune că întregul Univers – tot ceea ce există – s-ar putea prăbuși peste el însuși și că această idee ar putea, paradoxal, să te facă să te simți mai bine?
O nouă lucrare științifică, proaspăt apărută, propune exact acest scenariu. Și deși sună apocaliptic, scara de timp implicată are un efect neașteptat de calmant.
Misterul care accelerează totul: o nouă teorie despre sfârșitul Universului
Știm că Universul nostru a început cu un Big Bang acum aproximativ 13,8 miliarde de ani. De atunci, se extinde. Mai mult, de câteva miliarde de ani, această expansiune accelerează. Gândește-te la o mașină care nu doar că merge, ci apasă constant pe accelerație.
Vinovată pentru această accelerare este o componentă misterioasă pe care fizicienii o numesc energie întunecată. Nimeni nu știe exact ce este, dar se crede că umple fiecare centimetru de spațiu. Majoritatea modelelor presupun că este o „constantă cosmologică”: cu cât apare mai mult spațiu, cu atât apare mai multă energie întunecată, împingând totul și mai departe, la nesfârșit.
Într-un astfel de viitor, Universul ar deveni un loc din ce în ce mai rece, gol și singuratic, sfârșind într-o „moarte termică”. Dar dacă presupunerea noastră fundamentală despre energia întunecată este greșită?
O întoarcere dramatică de situație: „Marea Prăbușire”
Ideea că Universul s-ar putea opri din expansiune și apoi s-ar putea prăbuși înapoi într-un punct singular – un eveniment numit „Big Crunch” – nu este nouă. Însă a fost abandonată de mulți după descoperirea expansiunii accelerate. Cum ar putea Universul să pună frână dacă forța de accelerație este constantă?
Aici intervine noul studiu. Publicat pe serverul de pre-print arXiv (ceea ce înseamnă că așteaptă încă validarea finală a comunității științifice), acesta propune un model diferit. Autorii sugerează că energia întunecată nu este constantă. În modelul lor, aceasta are o natură duală, iar una dintre componentele sale are o valoare negativă.
Ce înseamnă asta, în termeni simpli? Înseamnă că, deși acum Universul accelerează, în viitorul foarte îndepărtat, forța dominantă ar putea deveni una de atracție. Expansiunea ar încetini, s-ar opri și apoi s-ar inversa.
„Conform modelului lor, Universul s-ar putea sfârși într-o prăbușire cosmică finală peste aproximativ 33,3 miliarde de ani.”, arată publicația IFL Science.
De ce este aceasta o veste bună?
Să fim clari, nu trebuie să ne facem bagajele. Mai avem enorm de mult timp. Omenirea, în forma sa modernă, există de doar câteva sute de mii de ani. 33 de miliarde de ani este o durată de neconceput.
Și exact aici stă valoarea terapeutică a acestei știri. În fața unei scări de timp atât de vaste și a unui eveniment atât de grandios, problemele noastre de zi cu zi – facturile, termenele limită, anxietățile sociale – sunt puse într-o perspectivă radical diferită. Ele nu dispar, dar greutatea lor emoțională se diminuează.
Gândul la un „Big Crunch” peste 33 de miliarde de ani funcționează ca un exercițiu de relativizare. Ne amintește că suntem parte a unei povești cosmice incredibil de lungi și complexe, iar dramele noastre actuale sunt doar o clipă infinitezimală în acest scenariu.
Alte moduri în care totul s-ar putea produce sfârșitul lumii
Desigur, „Marea Prăbușire” este doar una dintre posibilități. Oamenii de știință explorează și alte scenarii la fel de fascinante:
- The Big Rip (Marea Ruptură): Energia întunecată devine atât de puternică încât sfâșie totul: galaxiile, stelele, planetele și, în final, atomii înșiși;
- The Big Bounce (Marele Ricoșeu): Big Bang-ul și Big Crunch-ul sunt doar faze ale unui ciclu etern de expansiune și contracție;
- Decăderea Falsului Vid: Un eveniment cuantic aleatoriu ar putea schimba legile fizicii într-o bulă care se extinde cu viteza luminii, ștergând existența așa cum o știm, fără niciun avertisment.
Indiferent care dintre aceste teorii se va dovedi corectă, explorarea lor ne oferă mai mult decât simple fapte. Ne oferă perspectivă. Așa că data viitoare când te simți copleșit, respiră adânc și amintește-ți: mai avem, cel puțin, vreo 33 de miliarde de ani. Și asta nu e puțin lucru.
