Adânc sub fundul mării, într-un strat de sediment neatins de 100 de milioane de ani, o formă de viață a supraviețuit în tăcere. Deși nu este vorba de Godzilla sau de un Megalodon demult dispărut, descoperirea demonstrează cum viața pe Pământ poate persista în cele mai extreme și neașteptate condiții.
Este destul de greu să ne imaginăm ce înseamnă 100 de milioane de ani. Este o perioadă de timp atat de vastă, încât dinozaurii încă dominau Pământul când acești microbi au intrat în starea lor latentă. Faptul că viața, în forma sa cea mai simplă, a putut aștepta în tăcere o eră întreagă, pentru ca apoi să fie trezită de curiozitatea noastră, ne forțează să ne regândim propria noastră existență efemeră și tenacitatea incredibilă a vieții însăși.
O echipă de cercetători a descoperit că anumite comunități de microbi pot supraviețui în sedimente de sub fundul mării timp de peste 100 de milioane de ani, cu resurse nutritive extrem de limitate. Mai mult, odată aduși în condiții de laborator, microbii antici au putut ieși din starea lor latentă pentru a se hrăni și a se multiplica din nou.
Cum au fost reînviați acești microbi vechi de 100 de milioane de ani
Într-un studiu publicat în Nature Communications, cercetători de la Agenția Japoneză pentru Știință și Tehnologie Marină-Terestră (JAMSTEC) și de la Universitatea din Rhode Island au extras aceste microorganisme din probe de sediment colectate de la 75 de metri sub fundul mării, într-o zonă a Oceanului Pacific de Sud unde apa are o adâncime de aproape 5.700 de metri.
Folosind tehnici de laborator precis calibrate, viața microbiană a putut fi reanimată. După ce au fost incubați cu nutrienți pe bază de carbon și azot marcați izotopic, în decurs de 10 săptămâni, izotopii au fost detectați în interiorul microbilor. Acest lucru a demonstrat că au redevenit activi metabolic, fiind capabili să se hrănească și să se dividă. Un adevărat moment „Evrika!” care redefinește limitele posibilului
„Aceștia sunt cei mai vechi microbi reînviați dintr-un mediu marin”, a declarat pentru IFL Science în 2020 Steven D’Hondt, autorul studiului și profesor de oceanografie la Universitatea din Rhode Island.
„Chiar și după 100 de milioane de ani de înfometare, unii microbi pot crește, se pot reproduce și se pot angaja într-o mare varietate de activități metabolice atunci când sunt readuși la suprafață”, a adăugat cercetătorul.
Viața la ralanti a microbilor de sub fundul mării
Aceste comunități microbiene au rămas captive sub fundul mării cu mult timp în urmă, fiind îngropate treptat de straturi de sedimente formate din „zăpadă marină” – un amestec de resturi organice, praf și alte particule. Stratul de sediment din care au fost extrase probele s-a depus pe o perioadă cuprinsă între 13 și 101,5 milioane de ani în urmă.
Dacă sedimentul se formează în condițiile potrivite, oxigenul poate pătrunde la aceste adâncimi, dar puține alte elemente reușesc să migreze. Acest lucru sugerează că microbii au rămas izolați în tot acest timp. Deși stratul conține oxigen, cantitatea de materie organică, precum carbonul, este extrem de limitată, creând un mediu incredibil de ostil pentru viață.
În condițiile de laborator, unele dintre microorganisme au reacționat surprinzător de rapid, numărul lor crescând cu peste patru ordine de mărime în doar 68 de zile de incubare. Chiar și în cel mai vechi sediment, datat la 101,5 milioane de ani, s-a observat că microbii absorb izotopii și că numărul celulelor crește.
Majoritatea microbilor par a fi bacterii aerobe, ceea ce înseamnă că au nevoie de oxigen pentru a supraviețui. Având în vedere penuria de nutrienți, este foarte probabil ca acești microbi să-și fi încetinit dramatic „ceasul biologic”, trăind o viață extrem de lentă, cu un metabolism și o rată de evoluție minime.
„Credem că această comunitate a rămas acolo timp de 100 de milioane de ani, trecând printr-un număr necunoscut de generații. Deoarece fluxul de energie calculat pentru microbii din sedimentele de sub fundul mării este abia suficient pentru reparații moleculare, numărul de generații ar putea fi incredibil de mic”, a explicat profesorul D’Hondt.
Cum era de așteptat, descoperirea aprinde imaginația astrobiologilor. Dacă viața poate supraviețui în condiții atât de vitrege, îngropată sub presiuni uriașe și lipsită de hrană timp de 100 de milioane de ani, atunci șansele de a găsi forme de viață similare, latente, în subteranul planetei Marte sau pe sateliții înghețați ai lui Jupiter și Saturn cresc exponențial. Poate că viața în cosmos nu așteaptă să fie găsită la suprafață, ci doarme adânc, așteptând momentul potrivit pentru a fi descoperită.
În trecut, se presupunea că viața putea supraviețui doar la câțiva metri sub fundul mării, în special în apropierea marginilor continentale bogate în materie organică. Însă, așa cum demonstrează acest studiu, viața de sub scoarța terestră este mult mai diversă și mai fascinantă decât se credea. De altfel, într-un studiu separat, cercetătorii au descoperit comunități microbiene care trăiesc la aproximativ 750 de metri sub fundul mării.
