Un nou studiu sugerează că valurile de căldură extreme care au afectat oceanele lumii în anul 2023 ar putea semnala atingerea unui punct de cotitură pentru clima Pământului. Anul 2023 a stabilit recorduri sumbre pentru temperaturile, intensitatea și persistența valurilor de căldură marine, fenomene determinate de schimbările climatice.
Valurile de căldură marine (VCM) sunt perioade extinse în care temperaturile de la suprafața oceanului sunt anormal de ridicate. Acestea reprezintă o amenințare critică pentru viața marină, cauzând albirea coralilor și mortalitate în masă, și generează provocări economice prin afectarea pescuitului și acvaculturii. Deși se știe că schimbările climatice antropice agravează VCM-urile, dinamica exactă din spatele lor este încă în studiu.
„Valurile de căldură marine au apărut la nivel global ca una dintre cele mai grave amenințări la adresa ecosistemelor marine”, a declarat pentru publicația Live Science Ryan Walter, cercetător la Universitatea Politehnică de Stat din California, care nu a participat la studiu.
„Oceanele planetei au fiert” în 2023: un an fără precedent
Într-un studiu publicat pe 24 iulie 2025 în revista Science, cercetătorii au analizat date satelitare și de circulație oceanică pentru a evalua VCM-urile din 2023. Concluzia a fost clară: 2023 a doborât recordurile de temperatură, durată și arie geografică, unele datând încă din anii 1950. Aceste fenomene au durat de patru ori mai mult decât media istorică și au acoperit 96% din suprafața oceanelor lumii.
Cele mai intense zone de încălzire – Atlanticul de Nord, Pacificul tropical, Pacificul de Sud și Pacificul de Nord – au fost responsabile pentru 90% din încălzirea oceanică neașteptată din 2023. Valul de căldură din Atlanticul de Nord a durat 525 de zile, în timp ce cel din sud-vestul Pacificului a stabilit noi recorduri de extindere și durată.
Oamenii de știință au identificat mai mulți factori care au contribuit la aceste extreme, inclusiv o creștere a radiației solare din cauza reducerii stratului de nori, slăbirea vânturilor și modificări ale curenților oceanici.
Punct de cotitură sau variabilitate naturală?
Autorii studiului sugerează că VCM-urile din 2023 ar putea indica o schimbare fundamentală în dinamica oceanelor, un posibil semnal de alarmă pentru atingerea unui punct de cotitură climatic. Deși nu există o definiție unică, un punct de cotitură desemnează un prag dincolo de care anumite efecte ale schimbărilor climatice devin ireversibile.
Încă nu este cert dacă oceanele au atins acest prag. „Punctele de cotitură sunt dificil de cuantificat”, a explicat Walter. Din cauza numeroaselor bucle de feedback dintre ocean și atmosferă, „dacă schimbi un lucru, se schimbă altul”, ceea ce face dificilă predicția exactă a acestor praguri.
Alți factori ar fi putut influența recordurile din 2023. Un eveniment El Niño puternic, care a început în vara acelui an, a dus la „eliberarea unei cantități mari de căldură din apele mai adânci ale oceanului în atmosferă, contribuind la alimentarea multora dintre aceste valuri de căldură”, a declarat pentru Live Science Michael McPhaden, cercetător la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), neimplicat în studiu. De exemplu, în Pacificul tropical estic, anomaliile de temperatură au atins un vârf de 1,6 grade Celsius la începutul fenomenului El Niño.
McPhaden recunoaște că anul 2023 a fost un an remarcabil, dar este precaut: „Nu consider că 2023 este un punct de cotitură”. El argumentează că, deși tendința generală de încălzire este clară, variabilitatea naturală cauzată de El Niño afectează măsurătorile de la an la an. „Vor fi ani în care lucrurile vor ieși din grafic, și aceia vor fi anii în care vom avea El Niño puternic”, a spus McPhaden.
Impactul asupra ecosistemelor și oamenilor
Indiferent dacă 2023 a marcat sau nu un punct de cotitură, VCM-urile extreme au subliniat vulnerabilitatea ecosistemelor marine și a comunităților umane care depind de ele. Acestea „nu au doar un impact asupra ecosistemelor fundamentale, cum ar fi pădurile de alge, ierburile marine și recifele de corali, ci și asupra multor economii”, a adăugat Walter.
Temperaturile extreme pot duce și la extinderea habitatelor unor specii, destabilizând și mai mult ecosistemele. De exemplu, apele mai calde de pe coasta Californiei au atras șerpi marini veninoși, care în mod normal trăiesc în zona ecuatorială. „Acești șerpi marini pot urma apele calde până în sudul și chiar centrul Californiei”, a spus Walter.
Un lucru este sigur: aceste evenimente extreme nu vor fi ultimele. „Ceea ce vedeți este o consecință a schimbărilor climatice”, a concluzionat McPhaden. „Vom vedea tot mai multe temperaturi extreme în ocean și în atmosferă.”
