Omul de știință care a încercat să creeze un hibrid om-cimpanzeu (în cel mai rău mod posibil)

A crea un hibrid om-cimpanzeu pare mai degrabă scenariul unui film SF care nu are cum să aibă un final fericit. Însă povestea s-a întâmplat în realitate.

Ilya Ivanovici a fost un biolog rus născut în anul 1870, care la vârsta adultă a obținut un palmares impresionant de realizări în domeniul său de activitate, care s-a dovedit a fi inseminarea artificială. Se spunea că ar fi putut insemina 500 de iepe cu sperma unui singur armăsar, ceea ce este impresionant atât din partea savantului, cât și a calului.

Așa cum este inevitabil atunci când ești în vârful domeniului tău de activitate, mintea începe să se rătăcească și cauți noi provocări care să te întrețină. Pentru Ilya Ivanovici, aceasta a fost obținerea de spermă de animale și introducerea acesteia în diferite specii pentru a vedea ce se întâmplă.

A început încet, creând un mânz dintre o zebră și un măgar, dar a continuat cu împreunări între un șobolan şi un șoarece (de la sine înțeles), un porcușor de Guineea şi un șoarece, dar și o abominație făcută dintr-o antilopă și o vacă.^[sursa]

Un hibrid om-cimpanzeu

Apoi, în anul 1910, a declarat la o adunare a zoologilor că el crede că ar fi posibil să creeze un hibrid om-maimuță, adesea denumit acum „humanzee”. La vremea respectivă, era doar o simplă ipoteză, la fel ca și biologii de astăzi care bănuiesc cum ar putea arăta extratereștrii sau astronomii care sugerează cum aratată planetele locuibile la mii de ani-lumină.

Ivanovici nu a fost primul care a visat acest lucru și nu va fi nici ultimul. Deși, din punct de vedere realist, un astfel de hibrid om-cimpanzeu ar fi incredibil de puțin probabil să ajungă la termen, au existat afirmații despre hibrizi om-maimuță mult timp după epoca lui Ivanovici. Un astfel de animal a fost Oliver, cimpanzeul care mergea în poziție verticală și care a fost prezentat de promotorii săi ca fiind un hibrid, asta până când oamenii de știință au dovedit că nu era cazul.

Șansa lui a venit în cele din urmă după Revoluția rusă din 1917, în timp ce lucra la Institutul Pasteur. Aici, în anul 1924, i s-a oferit ocazia de a lucra la schema de hibridizare la care visa. Bărbatul – care este ultima persoană pe care ți-ai dori-o în apropierea cimpanzeilor – a fost informat că poate avea acces la toți cimpanzeii pe care îi dorea într-o instituție cu sediul în ceea ce era pe atunci cunoscută sub numele de Guineea Franceză.

În mod uimitor, el a primit 10.000 de dolari (o sumă foarte mare pe atunci) de la Comisia Financiară Sovietică pentru a-și desfășura activitatea, înainte de a obține aprobarea Academiei Sovietice de Științe, precum și a unor membri de rang înalt ai guvernului bolșevic.

În discursul său, el a subliniat că este vorba despre un experiment care ar putea dovedi teoria lui Darwin cu privire la cât de strâns înrudiți suntem cu maimuțele, ceea ce ar fi o lovitură împotriva religiei. De asemenea, este posibil ca bolșevicii să fi fost dornici să demonstreze ce se poate obține prin intermediul geneticii, ceea ce se potrivea bine cu ideea lor de „eugenie pozitivă”.

A sosit la unitate pentru a face ceea ce știa cel mai bine: să transfere spermă de la un animal la altul. În anul 1926, Ilya Ivanovici și Serge Voronoff au transplantat un ovar uman într-un cimpanzeu, înainte de a încerca să-l insemineze cu spermă umană. A mai încercat acest lucru de două ori, fără succes.

Ai fi putut spera ca în acest moment să se recunoască învins, dar în schimb Ivanovici a propus o abordare alternativă (și considerabil mai oribilă): să ia spermă de la cimpanzei și să o implanteze în femei africane fără știrea sau consimțământul acestora. Planul era să pretindă că inseminarea unui cimpanzeu era doar un simplu control medical, lăsându-le pe acestea să descopere adevărul câteva luni mai târziu, atunci când ar fi dat naștere unui copil excepțional de păros și suspect de bun la cățărat. Din fericire, guvernatorul francez a refuzat ideea și savantul rus s-a reorientat către regiunea Abhazia, cu 20 de maimuțe la pachet.

După cum putem bănui, lucrurile nu s-au terminat aici. Într-un fel sau altul, savantul intenționa să obțină un om-cimpanzeu păros, așa că a început să recruteze femei sovietice care erau dispuse să își aducă contribuția pentru știință. În mod uimitor (din nou) – și chiar ar fi uimitor să vedem cum a promovat acest tip ideea, căci omenirea a pierdut în mod clar un mare om de publicitate din cauza experimentelor nebunești cu maimuțe – savantul a reușit să convingă oamenii să fie de acord cu experimentul său bizar.

Cinci femei sau chiar mai multe s-au oferit voluntare pentru experimentul său. Din nefericire, nicio maimuță nu a supraviețuit mult timp la maternitatea de maimuțe și, deși avea femei, s-a trezit fără spermă. Înainte de a putea insemina mai multe, Academia Sovietică de Științe a aflat despre planurile sale de a insemina femei din Africa fără acordul acestora, iar tot sprijinul pentru acest proiect a fost retras pe motiv că „ar putea submina încrederea africanilor în cercetătorii și medicii europeni și ar putea face problematice orice alte expediții ale oamenilor de știință ruși în Africa”.

Înainte de a găsi o nouă modalitate de a-și continua activitatea, Ilya Ivanovici fost exilat în cadrul unei epurări (fără legătură cu munca sa) a oamenilor de știință de către guvern și a murit la scurt timp după aceea, fără a-şi vedea visul bizar împlinit.