Un nou studiu fascinant, bazat pe decenii de date, arată că ritmul vieții urbane a crescut dramatic, pietonii mergând semnificativ mai repede, iar spațiile publice devenind mai mult culoare de tranzit decât locuri de socializare.
Dacă ai simțit vreodată că viața în oraș este o continuă agitație, să știi că nu este doar o închipuire, știința îți dă acum dreptate. O cercetare inovatoare, condusă de experți de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), a descoperit că viteza medie de mers a pietonilor din marile orașe americane a crescut cu 15% în ultimele decenii, în timp ce numărul persoanelor care pur și simplu zăbovesc în spațiile publice a scăzut cu 14%, arată phys.org.
Folosind inteligența artificială pentru a analiza imagini video rare, filmate în anii ’80 de legendarul urbanist William Whyte, și comparându-le cu înregistrări recente din aceleași locații, echipa a scos la iveală o transformare subtilă, dar profundă, a comportamentului nostru social.
Mergem mai repede și suntem mai singuri decât în trecut
„Ceva s-a schimbat în ultimii 40 de ani. Viteza cu care mergem, modul în care oamenii se întâlnesc în spațiul public – ceea ce observăm aici este că spațiile publice funcționează într-un mod oarecum diferit, mai mult ca o cale de trecere și mai puțin ca un spațiu de întâlnire.”, afirmă Carlo Ratti, profesor la MIT și coautor al studiului publicat în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au apelat la arhivele lui William Whyte, un renumit gânditor social. Filmările sale, realizate între 1978 și 1980 în locații iconice precum Bryant Park și treptele Metropolitan Museum of Art din New York, Downtown Crossing din Boston și Chestnut Street din Philadelphia, au oferit o imagine de neprețuit a vieții urbane de atunci.
Echipa a replicat munca lui Whyte, filmând în aceleași locuri și la aceleași ore în anul 2010. Ulterior, au antrenat modele de inteligență artificială pentru a cuantifica activitatea din ambele seturi de videoclipuri, permițând o comparație directă și obiectivă peste decenii.
Analiza AI a confirmat tendințele observate. Deși procentul persoanelor care se plimbau singure a rămas remarcabil de stabil (67% în 1980 față de 68% în 2010), interacțiunile spontane par să fi avut de suferit. În anii ’80, 5,5% dintre persoanele care ajungeau în aceste spații se alăturau unui grup; până în anul 2010, acest procent a scăzut la doar 2%.
„Poate că spațiul public are astăzi un caracter mai tranzacțional”, sugerează Ratti.
Aceste descoperiri sunt esențiale pentru urbaniști și designeri, care caută constant modalități de a revitaliza spațiile publice și de a încuraja conexiunea umană.
„Spațiul public este un element atât de important al vieții civice, iar astăzi, în parte, deoarece contracarează polarizarea spațiului digital. Cu cât putem îmbunătăți mai mult spațiul public, cu atât putem face orașele noastre mai potrivite pentru întâlniri.”, a explicat Arianna Salazar-Miranda, autoarea principală a studiului și profesoară la Universitatea Yale.
Studiul, intitulat „Explorarea vieții sociale a spațiilor urbane prin intermediul IA”, reunește o echipă de experți de la Universitatea din Hong Kong, Universitatea de Stat din Michigan și Universitatea Harvard, subliniind importanța interdisciplinară a înțelegerii modului în care orașele noastre evoluează.
