Oamenii de știință au reușit să recreeze parfumul Cleopatrei, urmând o rețetă antică, scrisă în greacă, veche de aproape două milenii. Rezultatul este un parfum dulce și picant, mult mai concentrat și persistent decât cele moderne, care oferă o nouă perspectivă asupra lumii antice.
Cleopatra VII Philopator, ultima conducătoare a Regatului Ptolemeic din Egipt, a domnit între anii 51 și 30 î.Hr. Moștenirea ei a traversat secolele, consolidându-i imaginea de lider exotic, seducător și puternic. Deși este celebră pentru frumusețea sa, relațiile amoroase și sinuciderea, istoricul Plutarh a menționat că farmecul și inteligența ei erau calitățile cu adevărat irezistibile, nu neapărat aspectul fizic.
Dinastia Ptolemeică, deși localizată în Egipt, avea origini grecești, fiind fondată în anul 305 î.Hr. de Ptolemeu I Soter, un general din armata lui Alexandru cel Mare. După moartea Cleopatrei, Imperiul Roman a preluat controlul țării. Astăzi, ea rămâne o figură populară în artă și cultură, calitățile sale captivante continuând să fascineze publicul.
Parfumul Cleopatrei, refăcut după 2.000 de ani
Fiind regina unuia dintre cele mai bogate regate ale vremii, Cleopatra folosea cele mai luxoase cosmetice și parfumuri disponibile, scriind chiar și o carte pe această temă. Punctul de plecare al proiectului modern a fost o descoperire arheologică din 2012. Arheologii Robert Littman și Jay Silverstein de la Universitatea din Hawaii au excavat amfore antice în situl Mendes din Egipt, care încă păstrau reziduuri de parfum.
Cu ajutorul acestor mostre și al rețetelor antice scrise în greacă și latină, găsite în același sit, o echipă formată din egiptologul Dora Goldsmith și clasicistul Sean Coughlin a reușit să recreeze aroma. Parfumul, cunoscut în antichitate ca Mendesian, era extrem de popular în rândul elitelor din Egipt și din întreaga lume antică.
În procesul de testare, cercetătorii au folosit ingrediente menționate în rețete și confirmate de analiza chimică a reziduurilor, precum ulei de curmale, smirnă, scorțișoară și rășină de pin. Produsul final este un parfum dulce, picant și seducător, despre care se crede că este foarte asemănător cu cel folosit de către Cleopatra însăși.
Mai mult decât un simplu parfum
Regina Egiptului nu se limita însă la parfum. Asemenea altor femei egiptene ale vremii, reprezentate în arta epocii, ea folosea zilnic o gamă variată de cosmetice. Fără îndoială, utiliza kohl – un amestec de uleiuri și metale pulverizate (plumb, antimoniu, mangan sau cupru) – pentru conturarea ochilor, alături de farduri de pleoape și de obraz.
Pe lângă reputația sa de simbol al frumuseții și seducției, Cleopatra era cunoscută și pentru pasiunea ei pentru petreceri, fondând chiar și propriul său club de băuturi.
Punând în context informațiile, de la mențiunile lui Plutarh despre farmecul ei irezistibil până la crearea propriului club de socializare, utilizarea unui parfum distinct și persistent capătă o nouă dimensiune. Nu era, probabil, doar o chestiune de estetică, ci o unealtă strategică de putere. Într-o lume în care imaginea și influența personală erau cruciale, o aromă memorabilă devenea parte din aura sa de lider, o semnătură olfactivă menită să impresioneze, să seducă și să domine – completând perfect arsenalul său intelectual și politic.
Valoarea reală a acestei descoperiri depășește simpla formulă a unui parfum. Prin recrearea unei arome vechi de două milenii, știința modernă nu doar că a recuperat o rețetă, ci a deschis o fereastră senzorială către trecut. Spre deosebire de un artefact expus într-un muzeu, parfumul oferă o experiență directă și intimă, permițându-ne să simțim, la propriu, o parte din lumea Cleopatrei. Această conexiune umană transformă istoria dintr-o serie de fapte abstracte într-o realitate tangibilă și personală.
