Piatra altarului de la Stonehenge a fost adusă tocmai din Scoția, de la 750 km distanţă, în urmă cu 4.500 de ani

Cea mai apropiată sursă de proveniență pentru piatra altarului de la Stonehenge a fost în sfârșit identificată și se află la cel puțin 750 de kilometri distanță, în nord-estul Scoției. Ceea ce este impresionant, având în vedere greutatea pietrei şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie în urmă cu 4.500 de ani.

Un studiu al pietrei altarului de 6 tone din inima Stonehenge a arătat că aceasta a fost aproape sigur adusă acolo din nord-estul Scoției, mult mai departe decât orice altă piatră din structura megalitică.

„Cu toții am fost uimiți. Nu ne venea să credem.”, a declarat geologul Anthony Clarke de la Universitatea Curtin din Perth, Australia.

Stonehenge a reprezentat un mister încă din cele mai vechi timpuri

Modul în care piatra altarului de la Stonehenge a fost transportată din Scoția până în sudul Angliei rămâne un mister, însă cea mai probabilă teorie sugerează că aceasta a fost adusă pe mare. Dovezile arheologice arată că oamenii din acea perioadă erau capabili de călătorii maritime, spune Clarke.^[sursa]

Stonehenge a fost construit de-a lungul a circa 1.500 de ani, începând de acum aproximativ 5.100 de ani. Complexul este compus dintr-un cerc exterior de pietre uriașe, cunoscute sub numele de sarsens, fiecare cântărind în jur de 25 de tone, și un cerc interior, împreună cu altarul, format din pietre mai mici, de circa 3 tone, denumite bluestones. Termenul „bluestone” este folosit generic pentru orice piatră care nu este un sarsen și poate include roci de tipuri diferite.^[sursa]

„Ceea ce face Stonehenge unic este distanța impresionantă pe care au fost transportate pietrele.”, a explicat geologul Richard Bevins de la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie. Majoritatea cercurilor de piatră din epoca neolitică sunt construite cu roci locale, aflate la o distanță de cel mult un kilometru de la sit, după cum a spus Bevins.

Cu toate acestea, sursa sarsenilor a fost localizată în Pădurea West Woods din Wiltshire, la aproximativ 25 de kilometri de Stonehenge. În același timp, echipa lui Bevins a stabilit că aproape toate bluestones provin din Dealurile Preseli, din Țara Galilor, situate la aproximativ 280 de kilometri distanță. O ipoteză interesantă sugerează că aceste pietre ar fi făcut parte dintr-un monument de piatră galez mai vechi, care a fost ulterior relocat.

Piatra altarului din centrul Stonehenge este însă diferită de celelalte bluestones. „Până la sfârșitul anului 2021, ajunsesem la concluzia că această piatră nu se potrivea cu nicio geologie cunoscută din Țara Galilor.”, a explicat Nick Pearce, membru al echipei, de asemenea de la Universitatea Aberystwyth.

Această piatră, de 5 metri lungime, este înfiptă în sol, cu o singură suprafață vizibilă, fiind parțial acoperită de alte două pietre. Se crede că a fost amplasată acolo acum aproximativ 4.500 de ani.

Clarke a utilizat echipamente sofisticate, folosite de obicei în industria minieră, pentru a analiza mostre din piatra altarului. Aceasta s-a dovedit a fi o gresie, formată din granule erodate de rocă care s-au depus pe fundul unui ocean antic și care, în timp, s-au cimentat într-o nouă formațiune. Granulele din gresie au vârste diferite, în funcție de momentul formării rocii originale din care au fost erodate, ceea ce permite identificarea unei semnături geologice unice pentru fiecare tip de gresie.^[sursa]

Clarke a analizat cristalele individuale de minerale precum zircon, apatit și rutil din mostrele de piatră. Aceste minerale conțin uraniu, care se descompune lent în plumb, ceea ce permite datarea lor prin raportul dintre uraniu și plumb. De exemplu, zirconul din piatra altarului are o vechime cuprinsă între 500 de milioane și 3 miliarde de ani.

Distribuția acestor vârste arată, cu o certitudine de peste 95%, că gresia din piatra altarului este „gresie roșie veche” provenită din Bazinul Orcadian, situat în nord-estul Scoției, explică Chris Kirkland, un alt membru al echipei de la Universitatea Curtin. Acest bazin a fost, în trecut, locul unui masiv lac antic numit Lacul Orcadia.

Piatra altarului de la Stonehenge a fost adusă din Scoţia, călătorind peste 750 km

Cea mai apropiată formațiune de gresie roșie veche se află la 750 de kilometri distanță de Stonehenge, în apropiere de Inverness, iar cele mai îndepărtate surse sunt la 1.000 de kilometri, în Insulele Shetland. Din acest motiv, echipa consideră că piatra altarului a fost probabil transportată pe mare.

Deși ghețarii pot transporta bolovani pe distanțe lungi, dovezile arată că, în timpul ultimei ere glaciare, fluxul de gheață din regiunea Orcadian a fost mai degrabă orientat spre nord, nu spre sud, spune Kirkland.

Motivul pentru care această piatră a fost adusă de la o distanță atât de mare rămâne încă o enigmă. „Aceasta este marea întrebare fără răspuns. Tot ce știm este că o bucată de piatră de 6 tone a fost adusă de la 750 de kilometri distanță. Acest fapt ne spune foarte multe despre societatea neolitică și despre rețelele sale de comunicare.”, a spus Clarke.

„Ce au realizat acești cercetători este remarcabil. Este un studiu foarte riguros.”, afirmă David Nash de la Universitatea din Brighton, Marea Britanie, a cărui echipă a identificat sursa exactă a sarsenilor din Wiltshire.

Identificarea exactă a sursei pietrei altarului va fi o sarcină dificilă, deoarece Bazinul Orcadian acoperă o suprafață vastă și atinge o adâncime de până la 8 kilometri, spune Nash. „Este o muncă extrem de dificilă, deoarece există multe formațiuni de gresie roșie veche în nordul Scoției.”

În schimb, în cazul sarsenilor, numărul surselor potențiale era mai redus, ceea ce a facilitat identificarea lor, adaugă el.

Studiile genetice au arătat că oamenii care au construit cea mai mare parte a complexului de la Stonehenge au fost, în mare parte, înlocuiți de un nou val de migranți în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. Acest lucru ar putea fi legat de o pandemie de ciumă care a devastat populațiile din Europa în acea perioadă.