O prăbuşire a populaţiei Pământului este inevitabilă şi ar putea fi dezastruoasă, spune un om de ştiinţă

A fost nevoie de peste 200.000 de ani de istorie umană pentru ca populația lumii să ajungă la 1 miliard de indivizi, și de doar 200 de ani pentru a ajunge la 7 miliarde. În prezent, populaţia Pământului a depăşit pragul de 8 miliarde de oameni, iar numărul pare să fie în continuă creştere. Ar putea fi posibilă o prăbuşire a populaţiei Pământului?

După două secole de creștere galopantă, o prăbuşire a populației Pământului este „inevitabilă”, potrivit unor previziuni sumbre ale unui cercetător în domeniul populației. William E. Rees, profesor emerit la Universitatea din British Columbia, este autorul a peste 150 de lucrări de specialitate privind creșterea și dezvoltarea socio-economică. De-a lungul deceniilor sale de muncă, profesorul este creditat chiar cu inventarea expresiei „amprentă ecologică”.

Într-un nou studiu, prof. Rees revine cu un nou avertisment, potrivit căruia consumul nostru nesustenabil de resurse și creșterea exponențială a populației „a propulsat societatea tehnico-industrială modernă într-o stare de depășire avansată”. Ca atare, profesorul crede că este „inevitabil” ca lumea să sufere o recesiune economică globală și o scădere a populației în acest secol.

Totul se reduce la resursele finite pe care le consumăm fără încetare ca societate modernă tehnico-industrială în încercarea de a crea o creștere economică continuă.

Rees susține că toate speciile de animale – inclusiv Homo sapiens – sunt predispuse în mod natural să crească și să se reproducă până când habitatul lor atinge punctul limită. În cele din urmă, orice animal va ajunge la un punct în care numărul său prea mare va duce la un consum excesiv și la degradarea habitatului, ceea ce va duce la penurie de hrană, boli sau prădători. Acest feedback negativ afectează populația, făcând-o să revină sub capacitatea de suport pe termen lung a habitatului. În cele din urmă, resursele se vor reface, iar habitatul se va reface la rândul său, începând din nou acest ciclu.

Totuși, oamenii s-au aflat într-o situație deosebit de delicată. Atunci când omenirea a reușit să exploateze puterea combustibililor fosili, în special începând cu secolul al XIX-lea, a declanșat o perioadă de abundență fără precedent de alimente și resurse. A urmat un boom demografic global. În ultimii 200 de ani, populația a crescut de la 1 miliard la 8 miliarde de locuitori.

Acum, rezervele de combustibili fosili încep să se epuizeze și nu se vor mai putea reface prea curând. În același timp, utilizarea prolifică a combustibililor fosili a alterat planeta într-un mod ce poate fi iremediabil.

„Abundența generată de combustibilii fosili i-a permis lui H. sapiens, pentru prima dată, să experimenteze un ciclu unic de boom-bust al populației globale. Este un ciclu «unic», deoarece a fost permis de stocuri vaste atât de resurse autoproductive potențial regenerabile, cât și de resurse neregenerabile finite, inclusiv combustibili fosili, care au fost foarte mult epuizate. Nu se poate repeta.”, a scris Rees.

„Alegând să se industrializeze, Homo sapiens și-a luat, fără să vrea, un angajament față de impermanență. Am adoptat un mod de viață care se termină de la sine, în care resursele finite care permit existența noastră industrială vor deveni inevitabil insuficiente pentru a face acest lucru.”, a adăugat el.

După o creştere continuă, ar urma o prăbuşire a populaţiei Pământului

O mulțime de alte studii au prevăzut că populația globală va scădea în următorul secol. În anul 2020, un studiu exhaustiv publicat în The Lancet a sugerat că populația globală va crește în următoarele câteva decenii și va atinge un vârf în anul 2064, la aproximativ 9,7 miliarde de oameni, înainte de a scădea la 8,8 miliarde până în anul 2100. Alții au fost mai duri în estimări, sugerând că populația lumii ar putea să se prăbușească până la 6 miliarde de oameni până la sfârșitul secolului.^[sursa]

Prof. Rees consideră că depășirea resurselor și „corecția demografică” rezultată ar putea fi dificilă. Dacă nu este controlată, problema are potențialul de a aduce probleme pentru miliarde de oameni sub forma „reducerii producției de bunuri, șomajului masiv, lanțurilor de aprovizionare rupte, PIB-ului în scădere, veniturilor personale în declin, serviciilor sociale copleșite”. În cel mai rău caz, ar putea avea loc un colaps social total. În orice caz, este probabil să urmeze un declin al populației.

„Nu este sigur dacă mare parte sau chiar nimic din tehnologia industrială de vârf poate persista în absența energiei ieftine și abundente și a rezervelor bogate de resurse, dintre care majoritatea vor fi fost extrase, utilizate și disipate. S-ar putea ca viitorul în cel mai bun caz să fie, de fapt, alimentat de energie regenerabilă, dar sub forma mușchilor umani, a cailor de tracțiune, a catâinilor și a boilor, completată de roți hidraulice mecanice și mori de vânt.”, a mai adăugat el.

„În cel mai rău caz, cei aproximativ un miliard de supraviețuitori se vor confrunta cu o întoarcere la stilul de viață din epoca de piatră. Dacă acesta va fi viitorul omenirii, nu vor supraviețui sofisticatele centre urbane moderne, ci mai degrabă săracii preadaptați din mediul rural și puţinele populații indigene rămase.”, a continuat Rees.^[sursa]

Ce putem face dacă vom trăi o prăbuşire a populaţiei Pământului?

Așadar, ce putem face în legătură cu această soartă sumbră cu care ne confruntăm? Rees a susținut anterior că am putea evita un dezastru total prin reducerea amprentei noastre ecologice și prin încetarea viselor de creștere materială perpetuă. Cu toate acestea, în ultima sa lucrare, el nu pare atât de optimist.

„Ne-am putea aștepta ca o specie socială inteligentă să elaboreze măsuri culturale de control pentru a ține în frâu tendințele expansioniste potențial periculoase pe o planetă finită. În mod destul de remarcabil, se întâmplă contrariul.”, scrie Rees.

„În cea mai bună dintre toate lumile posibile, întreaga tranziție ar putea fi gestionată în moduri care să prevină suferința inutilă a milioane (miliarde?) de oameni, dar acest lucru nu se întâmplă – și nu se poate întâmpla – într-o lume oarbă la propria situație dificilă.”, mai scrie el.

Cu toate acestea, există şi voci ceva mai optimiste. Alți experți afirmă că nu există o limită fixă a populației pe care Pământul o poate susține, ci mai degrabă o dinamică adaptivă și creativă a omenirii, care poate găsi soluții pentru a depăși provocările și constrângerile existente. Ei argumentează că progresul tehnologic, inovația socială, cooperarea internațională și educația pot permite creșterea populației fără a compromite calitatea vieții sau a mediului. Ei susțin că resursele naturale nu sunt fixe sau epuizabile, ci depind de modul în care le folosim și le transformăm. Vom vedea.