Această bucată de pergament marchează un moment seismic în istoria umanității, unul care a schimbat lumea pentru totdeauna. Finalizată în jurul anului 1500 e.n. – sau, cel puțin, așa ne place să credem – aceasta este prima hartă cunoscută care înfățișează Europa, Asia și Africa stând alături de coastele Americii.
Deși primii europeni care au pus piciorul în America de Nord au fost, de fapt, vikingii nordici – navigând între Groenlanda și actualul Canada în jurul anului 1000 e.n. – explorarea și colonizarea sistematică a continentului de către europeni a început abia la sfârșitul secolului al XV-lea. Totul a demarat cu celebrele – sau infamele – călătorii ale lui Cristofor Columb, care a ajuns pe continent în anul 1492.
Omul de la baza acestei realizări cartografice a fost Juan de la Cosa. Acesta nu era doar un simplu observator, ci al doilea la comandă în acea călătorie istorică și proprietarul navei amiral a lui Columb, Santa María. Având o înclinație evidentă pentru cartografie, lui i se atribuie crearea primei hărți europene a Americii – și poate chiar a primei hărți care înfățișa America în general. Deși culturile precolumbiene aveau metode proprii și sofisticate de a reprezenta geografia și teritoriile, acestea nu creau „hărți” în sensul vizual în care publicul modern tinde să și le imagineze.
O legendă discretă de pe hartă menționează, în spaniolă: „Juan de la Cosa a realizat aceasta în portul Santa Maria în anul 1500”. Puerto de Santa Maria este un mic port din provincia Cádiz, Andaluzia. Este extrem de puțin probabil ca o hartă de o asemenea importanță să fi fost reprodusă în masă. Într-o perioadă în care așa-numita „Lume Nouă” era disputată cu o ferocitate incredibilă, cunoștințele geografice pe care le conținea acest document puteau exercita o putere politică enormă.
Harta sa prezintă America drept marginea unui continent vast, care duce către un tărâm misterios dincolo de acesta – o întindere pe care harta nici măcar nu încearcă să o descrie în detaliu.
Dat fiind faptul că europenii știau foarte puține lucruri despre acest teritoriu neexplorat la acea vreme, reprezentarea Americii este în mare parte lipsită de elemente complexe, cu excepția câtorva linii care sugerează râuri sau teritorii. Terenul este ilustrat predominant în verde, oferind o imagine a impresiei vizuale pe care ar fi putut-o avea primii exploratori europeni la sosire.
În schimb, reprezentările Europei, Asiei și Africii par să se bazeze pe alte hărți și cunoștințe existente deja la acea vreme, informații pe care spaniolii și portughezii erau deosebit de pricepuți în a le aduna și utiliza.
Desigur, comparațiile cu hărțile din secolul XXI arată că reprezentarea coastelor Americii este departe de a fi precisă conform standardelor științifice moderne. Totuși, deși rudimentară, este posibil să distingem conturul aproximativ al Americii de Nord, al insulelor din Caraibe și al părții nordice a Americii de Sud. Pentru o hartă creată cu secole înainte de apariția sateliților, a GPS-ului și a tehnicilor moderne de topografie, rezultatul este destul de impresionant.
În mod crucial, documentul sugerează că America nu făcea parte din Asia, așa cum credeau cu tărie Columb și mulți dintre membrii echipajului său. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că harta nu descrie America ca o masă continentală complet separată; există posibilitatea ca partea vestică nevăzută să înconjoare Pământul și să se conecteze, în cele din urmă, la Asia. Pur și simplu nu știm ce credea autorul, și se pare că nici de la Cosa nu era complet sigur.
Prima hartă a Americii: poveștile ciudate ale hărții lui Juan de la Cosa
În ciuda importanței sale monumentale, harta a fost, practic, pierdută timp de secole. În afara cercurilor extrem de restrânse ale monarhilor europeni și ale exploratorilor lor de încredere, harta a rămas necunoscută lumii largi până în anul 1832. Atunci a reapărut într-un mod surprinzător: a fost cumpărată de Charles Walckenaer, un om de știință francez, de la un comerciant de vechituri din Paris.
Cum a ajuns acolo? Cea mai plauzibilă explicație este demnă de un film de acțiune: a fost scoasă din Arhivele Secrete ale Vaticanului de către împaratul Napoleon, când le-a confiscat în anul 1810 și le-a mutat la Paris.
Aceasta nu este singura poveste ciudată legată de harta lui Juan de la Cosa. Documentul este atât de avansat pentru vremea sa, încât unii cercetători au susținut cu toată seriozitatea că nu ar fi putut fi realizat în 1500, la doar opt ani după prima călătorie a lui Columb. Aceștia argumentează că este, de fapt, un amestec de alte hărți, realizate abia în 1529 de desenatori europeni, bazate aproximativ pe exploatările lui de la Cosa. S-a sugerat chiar că ar fi putut fi implicat un alt om numit Juan de la Cosa, de unde și confuzia istorică.
Harta Waldseemüller: prima hartă care a numit-o „America”
Dacă harta lui de la Cosa a fost într-adevăr creată după anul 1500, poate că titlul de „cea mai veche hartă a Americii” îi revine hărții lumii a lui Martin Waldseemüller. Creată în anul 1507, aceasta este prima hartă care descrie fără echivoc emisfera vestică ca o masă continentală separată, înconjurată de mare și neconectată de Asia.
Această frumoasă ilustrație cartografică, care pare desprinsă direct dintr-o poveste cu pirați, este prima hartă care folosește efectiv cuvântul „America”. Numele a fost dat după Amerigo Vespucci, un explorator italian care a participat la două călătorii timpurii în „Lumea Nouă” la începutul secolului al XVI-lea.
Așadar, da, deși italienii nu pot pretinde că au „descoperit” America – popoarele indigene prosperau acolo de mii de ani înainte de nașterea lui Columb – ei pot revendica, fără îndoială, meritul pentru denumirea modernă a continentului.
