Într-o procedură medicală fără precedent, chirurgii din China au transplantat un plămân de porc, modificat genetic, la un pacient uman aflat în moarte cerebrală, menținându-l funcțional timp de nouă zile. Experimentul marchează un pas esențial în domeniul xenotransplantului – transferul de organe între specii – și oferă informații cruciale despre obstacolele imunitare care trebuie depășite.
Experimente similare au avut loc anterior în SUA, unde pacienților în moarte cerebrală li s-au transplantat rinichi și inimi de porc, și în China, cu un ficat. Aceste eforturi au deschis calea pentru un număr mic de transplanturi la pacienți în viață, însă aceasta este prima dată când o astfel de procedură a vizat un plămân.
Premieră medicală: transplant de plămân de la porc la om
Studiul, publicat în Nature Medicine, a fost realizat în Guangzhou, China, pe un bărbat de 39 de ani, declarat în moarte cerebrală în urma unor evaluări riguroase. Familia sa și-a dat consimțământul scris pentru procedură.
„Pentru echipa noastră, această realizare este un început semnificativ. Xenotransplantul pulmonar prezintă provocări biologice și tehnice unice în comparație cu alte organe.”, a declarat pentru STAT dr. Jiang Shi, coautor al studiului și medic la Primul Spital Afiliat al Universității Medicale din Guangzhou, citat de Live Science.
Scopul nu a fost să demonstreze că tehnica este pregătită pentru uz clinic, a subliniat Shi, ci să investigheze reacția sistemului imunitar uman.
După transplant, plămânul de porc și-a menținut viabilitatea și funcționalitatea, însă primele semne de respingere au apărut în doar 24 de ore. Experimentul a fost oprit în a noua zi, la cererea familiei, moment în care organul suferise deja leziuni.
„Nimeni nu s-ar înscrie pentru un transplant de plămân de nouă zile”, a comentat pentru CNN dr. Adam Griesemer de la Institutul de Transplant NYU Langone, care nu a fost implicat în studiu. Cu toate acestea, el a adăugat că „este foarte important să se efectueze aceste studii pe persoane în moarte cerebrală, deoarece nu se poate presupune că modelele animale vor reflecta perfect ceea ce se întâmplă la receptorii umani”.
Un xenotransplant posibil datorită ingineriei genetice
Pentru a reduce riscul de respingere, porcul donator a fost modificat genetic cu tehnologia CRISPR de către compania Clonorgan Biotechnology. Trei gene de porc, cunoscute pentru declanșarea unui răspuns imun, au fost dezactivate, în timp ce trei gene umane au fost adăugate pentru a crește toleranța organismului gazdă.
În timpul operației din mai 2024, plămânul stâng al porcului a fost transplantat pacientului, care și-a păstrat plămânul drept. Pacientului i s-au administrat medicamente imunosupresoare înainte și după procedură.
Deși a fost evitată „respingerea hiperacută”, care ar fi distrus organul imediat, semne de inflamație și umflături au apărut după 24 de ore. Până în a treia zi, sistemul imunitar al pacientului a început să producă anticorpi împotriva organului, provocând leziuni. Cercetătorii sugerează că viitoarele încercări ar putea beneficia de blocarea unor celule imune specifice și a moleculelor de semnalizare care amplifică inflamația.
De ce plămânii reprezintă provocarea supremă în xenotransplant
Plămânii reprezintă o provocare deosebită pentru xenotransplant. Fiind constant expuși la aerul exterior, sunt dotați cu numeroase proteine de apărare imună, ceea ce, paradoxal, îi transformă într-o țintă clară pentru sistemul imunitar al gazdei. În plus, țesutul lor delicat, responsabil pentru schimbul de gaze, este extrem de vulnerabil la orice atac imunitar.
Rămân încă multe întrebări. Dr. Richard Pierson, chirurg la Massachusetts General Hospital, a menționat pentru Science News că studiul nu clarifică cât de bine ar fi putut plămânul de porc să susțină viața pacientului fără aparate.
Cu toate acestea, autorii studiului sunt optimiști. „Studiile viitoare pot rafina abordarea xenotransplantului pulmonar și se pot apropia de transpunerea clinică. Acest studiu oferă informații cruciale despre barierele care trebuie depășite și deschide calea pentru inovații suplimentare în acest domeniu.”, au concluzionat ei.
