Într-o realizare ce pare desprinsă din science-fiction, cercetătorii elvețieni au dezvoltat un sistem care captează dioxidul de carbon și apa direct din aer și le transformă în kerosen neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, folosind exclusiv energia solară. Această inovație promite să revoluționeze aviația, o industrie responsabilă pentru aproape 3% din emisiile globale de CO2.
Cum produci combustibil pentru avioane direct din aer?
Procesul, pus la punct de o echipă de la ETH Zurich, se bazează pe un reactor solar de înaltă tehnologie. Instalația extrage CO2 și apă din aerul înconjurător și utilizează energia solară concentrată pentru a declanșa reacții chimice. Această energie descompune compușii în elementele lor de bază, generând un amestec numit gaz de sinteză (syngas) – compus din hidrogen și monoxid de carbon.
Ulterior, acest gaz de sinteză este transformat printr-un proces convențional în combustibili lichizi, precum kerosenul și metanolul. Rezultatul este un combustibil „drop-in”, perfect compatibil cu infrastructura aviatică existentă. Deoarece dioxidul de carbon eliberat prin arderea combustibilului este echivalent cu cel extras din aer pentru a-l produce, ciclul este considerat neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.
„Această tehnologie reduce emisiile de gaze cu efect de seră din aviație și utilizează zonele deșertice pentru producția de combustibil”, explică profesorul Aldo Steinfeld, liderul cercetării. Spre deosebire de biocombustibili, care concurează adesea cu agricultura pentru terenuri arabile, combustibilii solari pot fi produși în regiuni aride, dar bogate în soare, conservând astfel resursele agricole.
Provocările economice și extinderea la scară largă
În ciuda potențialului său uriaș, trecerea la kerosenul solar se confruntă cu obstacole semnificative. Costurile inițiale pentru construirea fabricilor la scară industrială sunt substanțiale, iar prețul estimat al combustibilului variază între 1,35 și 2,20 dolari pe litru, fiind considerabil mai mare decât cel al kerosenului convențional.
Pentru a depăși aceste bariere, cercetătorii propun implementarea unor politici de susținere, cum ar fi cotele obligatorii care ar impune companiilor aeriene să utilizeze un anumit procent de combustibil din surse solare. Astfel de reglementări ar stimula cererea, ar încuraja investițiile și, în cele din urmă, ar reduce costurile prin economii de scară.
O altă provocare este logistica. Producția este optimă în deșerturi, dar transportul combustibilului către marile hub-uri aeriene globale necesită o infrastructură robustă, adăugând un strat suplimentar de complexitate economică.
Un viitor neutru în carbon pentru aviație?
Industria aviatică recunoaște rolul vital al combustibililor durabili (SAF) în atingerea obiectivului de zero emisii nete de CO2 până în anul 2050, un angajament asumat de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că SAF ar putea acoperi 10% din cererea de combustibil a aviației până în 2030 și aproape 20% până în 2040.
În prezent, utilizarea SAF reprezintă mai puțin de 0,1% din consumul total, subliniind urgența de a accelera producția. Inițiative precum Coaliția „Clean Skies for Tomorrow” a Forumului Economic Mondial, care reunește peste 60 de companii și organizații, sunt esențiale pentru a stimula adoptarea pe scară largă a acestor tehnologii.
Tranziția către o aviație curată necesită un efort concertat de inovare, investiții și colaborare între guverne, experți și lideri din industrie. Descoperirea elvețiană marchează un pas crucial în această direcție, dar succesul final depinde de voința colectivă de a transforma această promisiune tehnologică într-o realitate globală.
