Pentru a face faศ›ฤƒ temperaturilor reci, neanderthalienii aveau corpuri robuste ศ™i ศ™tiau sฤƒ facฤƒ focul. Dar o รฎntrebare persistฤƒ: purtau oamenii de Neanderthal haine?

Deศ™i nu avem dovezi directe, indicii indirecte sugereazฤƒ cฤƒ oamenii de Neanderthal care trฤƒiau รฎn regiunile nordice, expuศ™i la frig extrem, aproape sigur se รฎmbrฤƒcau din cap pรขnฤƒ รฎn picioare รฎn piei ศ™i blฤƒnuri. Totuศ™i, rฤƒmฤƒศ™iศ›ele acestor haine nu au fost descoperite niciodatฤƒ.

โ€žDin pฤƒcate, este puศ›in probabil sฤƒ gฤƒsim dovezi arheologice ale hainelor neanderthaliene. Materialele organice precum pielea nu se conservฤƒ bine รฎn timpโ€, a explicat Cara Ocobock, biolog uman la Universitatea Notre Dame.[sursa]

purtau oamenii de Neanderthal haine
Purtau oamenii de Neanderthal haine?

Adaptaศ›i pentru frig

Neanderthalienii au trฤƒit pรขnฤƒ รฎn nordul Siberiei, iar adaptฤƒrile fizice le-au permis sฤƒ supravieศ›uiascฤƒ รฎn astfel de medii aspre. Piepturile lor late, nasurile mari, umerii ศ™i pelvisul robust, รฎmpreunฤƒ cu membrele scurte, erau caracteristici care รฎi ajutau sฤƒ conserve cฤƒldura corporalฤƒ.

โ€žรŽmi place sฤƒ-i compar cu fundaศ™ii din fotbalul american ai evoluศ›iei umaneโ€, a spus Ocobock. Acest fizic solid era susศ›inut de o dietฤƒ bogatฤƒ รฎn carne, care le furniza energia necesarฤƒ ศ™i contribuia la producerea de cฤƒldurฤƒ. Pe lรขngฤƒ alimentaศ›ia lor, neanderthalienii se menศ›ineau calzi rฤƒmรขnรขnd activi ศ™i petrecรขnd timp lรขngฤƒ foc รฎn momentele de odihnฤƒ.

Totuศ™i, โ€žaveau nevoie de o altฤƒ barierฤƒ รฎn afarฤƒ de propria piele pentru a-ศ™i menศ›ine temperatura internฤƒ. Este probabil cฤƒ ar fi purtat diverse acoperitori pentru faศ›ฤƒ, cap, mรขini, picioare ศ™i alte pฤƒrศ›i vulnerabileโ€, a adฤƒugat Ocobock.

Purtau oamenii de Neanderthal haine?

รŽn timp ce existฤƒ dovezi clare despre hainele purtate de oamenii moderni mai tรขrziu, cum ar fi costumul de piele al Omului Gheศ›urilor ร–tzi, vechi de 5.000 de ani, pรขnฤƒ acum nu au fost gฤƒsite rฤƒmฤƒศ™iศ›e similare รฎn siturile neanderthaliene.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Povestea adevฤƒratฤƒ ศ™i dramaticฤƒ din spatele personajului Mulan, care a bucurat copilฤƒriile multora dintre noi

Cu toate acestea, existฤƒ indicii circumstanศ›iale. La situl Neumark-Nord din Germania, un rฤƒzuitor de piatrฤƒ avea urme de reziduuri care s-au pฤƒstrat din prelucrarea pieilor acum 200.000 de ani. Aceste reziduuri conศ›ineau acid din scoarศ›a de stejar, folosit pentru bronzarea pieilor de animale. Deศ™i nu este clar dacฤƒ acestea erau folosite pentru haine sau pentru altceva, precum cuverturi de blanฤƒ, ele sugereazฤƒ o formฤƒ de prelucrare a pieilor.

Uneltele de piatrฤƒ ศ™i os descoperite la un sit neanderthalian din Franศ›a indicฤƒ faptul cฤƒ aceศ™ti oameni fabricau instrumente pentru a confecศ›iona รฎmbrฤƒcฤƒminte sau adฤƒposturi din piei.

Un alt indiciu vine din genetica pฤƒduchilor de cap ศ™i de corp. Dovezile aratฤƒ cฤƒ Neanderthalienii ศ™i Homo sapiens au divergenศ›iat รฎntre 170.000 ศ™i 72.000 de ani รฎn urmฤƒ, iar un tip de pฤƒduchi de corp s-a transmis de la Neanderthalieni la Homo sapiens acum aproximativ 100.000 de ani. Deoarece pฤƒduchii de corp trฤƒiesc pe haine, acest lucru sugereazฤƒ cฤƒ strฤƒmoศ™ii noศ™tri purtau haine cu mult timp รฎnainte.

Uzura dinศ›ilor frontali la Neanderthalieni oferฤƒ un alt indiciu. Dinศ›ii din faศ›ฤƒ erau mult mai uzaศ›i decรขt cei din spate, sugerรขnd cฤƒ neanderthalienii รฎศ™i foloseau gura pentru a ศ›ine ศ™i a prelucra materiale, la fel cum fac astฤƒzi inuiศ›ii pentru a รฎnmuia pieile de animale รฎn vederea confecศ›ionฤƒrii hainelor.

Publicitate

Cea mai veche dovadฤƒ directฤƒ a tehnologiei fibrelor la Neanderthalieni este un fragment de sfoarฤƒ cu trei fire, lipit de o unealtฤƒ de piatrฤƒ din sud-estul Franศ›ei, datรขnd de acum 41.000-52.000 de ani. Deศ™i frรขnghiile puteau fi folosite pentru plase sau laศ›uri, ele ar fi putut servi ศ™i la fabricarea hainelor sau รฎncฤƒlศ›ฤƒmintei.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  10 inventatori care au fost uciลŸi chiar de invenลฃiile lor

Un domeniu รฎncฤƒ neexplorat

Sarah Lacy, antropolog la Universitatea din Delaware, sugereazฤƒ cฤƒ un subiect insuficient studiat este prezenศ›a degerฤƒturilor la neanderthalieni. โ€žDacฤƒ nu purtau haine, ne-am aศ™tepta sฤƒ gฤƒsim dovezi de amputaศ›ii ale degetelor sau nasurilor din cauza frigului extremโ€, a spus Lacy. Ocobock a adฤƒugat cฤƒ este foarte probabil ca neanderthalienii sฤƒ-ศ™i fi protejat organele genitale cu un fel de โ€žsuspensor de Neanderthalโ€. โ€žDacฤƒ penisul le-ar fi degerat, ar fi fost o problemฤƒ serioasฤƒโ€, a glumit ea.

Faptul cฤƒ nu existฤƒ dovezi extinse de degerฤƒturi รฎn rฤƒmฤƒศ™iศ›ele scheletice ale neanderthalienilor sprijinฤƒ ideea cฤƒ aceศ™tia purtau mฤƒnuศ™i ศ™i รฎncฤƒlศ›ฤƒminte pentru a-ศ™i proteja extremitฤƒศ›ile de frig.

โ€žModaโ€ neanderthalienilor

Deศ™i majoritatea cercetฤƒtorilor sunt de acord cฤƒ neanderthalienii purtau haine, tipul exact de รฎmbrฤƒcฤƒminte este subiect de dezbatere. รŽn trecut, s-a crezut cฤƒ aceศ™tia purtau pelerine simple din blanฤƒ, dar, avรขnd รฎn vedere inteligenศ›a lor, este posibil sฤƒ fi fost mult mai sofisticaศ›i.

Lacy sugereazฤƒ cฤƒ, la fel ca inuiศ›ii moderni, neanderthalienii ar fi purtat echipamente similare cu parkas, pantaloni ศ™i cizme. Este probabil ca femeile sฤƒ fi avut รฎmbrฤƒcฤƒminte mai largฤƒ pentru a acomoda sarcina, iar copiii neanderthalieni sฤƒ fi fost รฎnfฤƒศ™uraศ›i รฎn blฤƒnuri atunci cรขnd nu erau purtaศ›i รฎn braศ›e.

โ€žAceศ™ti hominizi care trฤƒiau la latitudini nordice ar putea fi primii noศ™tri pionieri ai modei. Are sens ca aceศ™tia sฤƒ fi fost inovatorii primelor forme de รฎmbrฤƒcฤƒminteโ€, a concluzionat Lacy.

Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลŸi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤƒm articole interesante: