Un tratament anti-îmbătrânire, primul de acest fel, este pe cale să intre în studii clinice, având potențialul de a combate boli precum Alzheimer și afecțiunile renale prin oprirea unui proces celular catastrofal cunoscut sub numele de necroză.
Ca organisme vii, știm că viața și moartea sunt interconectate. Același principiu se aplică și la nivel microscopic, în corpul nostru. Nu toate formele de moarte celulară sunt însă negative. Apoptoza, de exemplu, este un proces programat și ordonat care, atunci când funcționează corect, ne protejează de cancer și alte boli.
La polul opus se află necroza, o formă haotică și necontrolată de moarte celulară. În timpul necrozei, o celulă se umflă până la explozie, eliberându-și conținutul în mediul înconjurător. Acest eveniment declanșează un lanț de probleme, inclusiv inflamație cronică și instabilitate genetică, care pot culmina cu dezvoltarea tumorilor. Oamenii de știință au stabilit că necroza nu doar că stă la baza multor afecțiuni, dar este și o caracteristică definitorie a bolilor asociate cu înaintarea în vârstă, precum Alzheimer, Parkinson, cancerul și bolile renale.
Putem opri îmbătrânirea?
Un nou articol de sinteză, publicat în revista Nature Oncogene, analizează modul în care înțelegerea necrozei ar putea deschide calea către terapii inovatoare pentru bolile renale, afecțiuni care afectează aproape jumătate din persoanele de peste 75 de ani. Autoarea principală, Dr. Carina Kern, fostă geneticiană la University College London și actual CEO al companiei de biotehnologie LinkGevity, susține că un nou tip de medicament, numit „anti-necrotic”, ar putea reprezenta nu doar o nouă speranță pentru pacienți, ci și primul tratament aprobat vreodată împotriva îmbătrânirii însăși.
Speranța este că anti-necroticele ar putea ajuta oamenii să trăiască mai mult și mai sănătos, în special la vârste înaintate. Determinarea lui Kern de a lupta contra bolilor legate de vârstă are o rădăcină personală. În copilărie, a fost martora degradării rapide a sănătății bunicii sale și a fost frustrată de răspunsul resemnat al medicilor.
„La acea vreme, nu puteam înțelege de ce eu mă vindecam atât de ușor de orice rană, dar în cazul ei, medicii spuneau doar «nu se poate face nimic, este doar bătrânețea»”, povestește Kern.
Zeci de ani mai târziu, în timpul activității sale la Babraham Research Campus, afiliat Universității Cambridge, Kern a dezvoltat „teoria modelului” îmbătrânirii. Inspirată de o tehnică financiară numită „modelarea factorilor”, teoria sa caută să identifice originile fundamentale ale îmbătrânirii și punctele cheie unde o intervenție ar putea avea cel mai mare impact.
Necroza, un proces cunoscut, dar încă cercetat
Unul dintre acești factori esențiali, sau „noduri”, cum le numește Kern, este necroza. Deși procesul este cunoscut de peste un secol, abia în anii ’70, datorită avansului microscopiei, s-a înțeles cu adevărat cât de dăunător este.
„Esența necrozei este pierderea gradientelor de ioni de calciu. Nivelul de calciu din interiorul celulei este de 10.000 până la 100.000 de ori mai mic decât în exterior. Calciul este o moleculă de semnalizare cheie. Atunci când celula este supusă stresului, această reglare se pierde, declanșând multiple căi de distrugere.”, a explicat Kern.
Până acum, încercările de a bloca necroza au eșuat. „Se credea că este un proces prea complex pentru a interveni. Ceea ce am reușit noi să identificăm pentru prima dată este că poți bloca necroza, dar trebuie să țintești mai mult decât o singură țintă moleculară. Când am făcut asta, am observat o reducere de până la 90% a necrozei.”, a mai spus Kern.
Într-un articol preliminar din 2024, Kern și echipa sa au publicat rezultatele promițătoare ale testării unui agent anti-necrotic in vitro. Deși medicamentul ar putea fi util pentru o gamă largă de afecțiuni, echipa se concentrează inițial pe rinichi. Bolile renale nu sunt doar frecvente la vârstnici, ci reprezintă și un indicator al îmbătrânirii accelerate. Acest lucru permite cercetătorilor să trateze cauza principală, necroza tubulară acută, fără a necesita studii clinice care să dureze decenii.
„Rinichiul este de departe cel mai solicitat organ și cel pentru care este cel mai probabil să mori pe lista de așteptare pentru un transplant. Unii oameni cred că dializa rezolvă problema, dar rata mortalității este cruntă: pentru fiecare an de dializă, pierzi 10% din șansele de supraviețuire.”, a afirmat Dr. Kieth Siew, specialist în nefrologie la University College London și coautor al studiului.
Expertiza lui Siew include și un domeniu neașteptat: conservarea organelor în spațiu. Acesta a colaborat cu NASA pentru a studia impactul radiațiilor cosmice asupra rinichilor astronauților în misiunile dincolo de magnetosfera Pământului.
„S-ar putea să te simți bine pe drumul spre Marte, dar vei avea nevoie de dializă la întoarcere?” se întreabă Siew. „Anti-necroticele ar putea fi o metodă de a face țesuturile și organele suficient de rezistente pentru a suporta aceste leziuni.”
Fie că este vorba de tratarea bolilor de pe Pământ sau de protejarea astronauților, atât Kern, cât și Siew rămân „sceptici profesioniști”. Ei insistă că datele trebuie să confirme teoria. „Afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Până când datele nu vor fi solide, mulți oameni vor privi acest lucru cu scepticism, și pe bună dreptate.”, mai spune Siew.
Kern este pregătită să înfrunte acest scepticism. Studiile clinice pentru medicamentul său anti-necrotic sunt programate să înceapă la sfârșitul anului 2025 și vor dura doi-trei ani. Cercetătoarea este încrezătoare că aceste studii vor demonstra dacă efectele nocive ale îmbătrânirii pot fi transformate, în sfârșit, într-o afecțiune tratabilă.
