O nouă analiză a Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite sugerează că, dacă războiul din Iran continuă până în iunie, încă 45 de milioane de oameni ar putea rămâne fără hrană suficientă.
Potrivit evaluării WFP, conflictul ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete acută în numai trei luni, ridicând insecuritatea alimentară globală la niveluri record. Dacă luptele continuă până la jumătatea anului, iar prețurile petrolului rămân peste 100 de dolari pe baril, estimarea este că 363 de milioane de oameni s-ar confrunta cu insecuritate alimentară. Asta înseamnă cu 45 de milioane peste nivelul actual, de 318 milioane.
Recordul anterior a fost atins la începutul războiului din Ucraina, în anul 2022, când totalul persoanelor rămase fără hrană suficientă a ajuns la 349 de milioane. „Dacă acest conflict va continua, va provoca valuri de șoc în întreaga lume. Familiile care deja nu își pot permite următoarea masă vor fi cele mai afectate. Fără o intervenție umanitară finanțată adecvat, acest lucru ar putea însemna o catastrofă pentru milioane de oameni aflați deja la limita supraviețuirii.”, a declarat Carl Skau, director executiv adjunct și director de operațiuni al PAM, într-un comunicat.
Pentru noi, miza acestui scenariu nu ține de un efect local măsurat separat în analiză, ci de felul în care un șoc extern se poate transmite mai departe. Dacă un conflict perturbă simultan transportul de petrol, gaz natural lichefiat și îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz, presiunea nu rămâne izolată în regiune: ea poate ajunge și în Europa, inclusiv prin costuri mai mari la energie, presiune asupra agriculturii și volatilitate pe piața alimentelor.
Blocajul din Strâmtoarea Ormuz amplifică presiunea
SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie 2026. Din 2 martie, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este practic blocat, ceea ce împiedică schimburile comerciale cu mărfuri esențiale precum petrolul, gazul natural lichefiat și îngrășămintele.
Creșterea prețurilor pune presiune directă pe regiunile care depind de importurile de alimente și combustibil, iar țările din Asia și Africa subsahariană sunt considerate cele mai vulnerabile.
Efectul unui astfel de blocaj nu se oprește la statele aflate în proximitatea conflictului. Când printr-un punct-cheie al comerțului global nu mai circulă normal petrol, gaze și îngrășăminte, presiunea se transmite mai departe în prețurile la energie, în costurile agricole și, în cele din urmă, în accesul la hrană. De aceea, avertismentul WFP nu privește doar Orientul Mijlociu, ci întreaga piață alimentară globală.
Îngrășămintele sunt un punct critic al crizei
Întreruperea aprovizionării globale cu îngrășăminte este o preocupare majoră, potrivit unei declarații separate a ONU. Momentul este deosebit de sensibil, deoarece țările din Africa Subsahariană se apropie de sezonul de plantare, a spus Skau, adăugând că aproximativ un sfert din îngrășămintele lumii trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Cum a calculat WFP impactul asupra foametei
Pentru a estima efectele conflictului asupra foametei la nivel mondial, PAM a calculat numărul de persoane care nu își pot permite o dietă capabilă să le asigure 2.100 de calorii pe zi.
Apoi, organizația a modelat modul în care un șoc prelungit al prețurilor petrolului, care ar dura până în iunie, ar influența prețurile globale ale alimentelor. Analiștii au făcut calculele în funcție de dependența fiecărei țări de importurile de alimente și energie, precum și de numărul de persoane care nu și-ar mai putea permite o dietă suficientă din punct de vedere energetic.
Important este că analiza descrie un scenariu condiționat, nu un bilanț deja încheiat. Estimarea depinde de continuarea conflictului până în iunie și de menținerea prețului petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril. Tocmai de aceea, cifrele trebuie citite ca un avertisment asupra direcției în care se poate deplasa criza, nu ca o fotografie definitivă a efectelor deja produse.
Asia ar înregistra cea mai mare creștere
Analiza arată că Asia este regiunea cu cea mai mare creștere estimată a insecurității alimentare. Acolo, 9,1 milioane de persoane ar putea fi împinse în această situație, ceea ce reprezintă o creștere de 24%.
Războiul din Iran: efectele estimate în alte regiuni
Insecuritatea alimentară rezultată din război ar afecta, de asemenea, aproximativ 17,7 milioane de persoane în Africa de Est și de Sud, 2,2 milioane în America Latină și Caraibe, 5,2 milioane în Orientul Mijlociu și Africa de Nord și 10,4 milioane în Africa Centrală.
Asta ar însemna că încă 45 de milioane de persoane din întreaga lume ar intra sub incidența definiției de insecuritate alimentară, ceea ce ar ridica totalul la 363 de milioane.
Miza analizei nu stă doar în dimensiunea absolută a cifrei, ci și în comparația istorică. Dacă proiecția WFP se confirmă, nivelul de 363 de milioane ar depăși recordul atins la începutul războiului din Ucraina și ar marca o nouă agravare majoră a insecurității alimentare la nivel mondial.
„Acest lucru ar duce nivelurile globale ale foametei la un record istoric, iar aceasta este o perspectivă teribilă, teribilă”, a spus Skau.
