Într-o lume obsedată de trecerea timpului, nume precum Salvador Dali, Charlie Chaplin, Jacqueline Kennedy sau Charles de Gaulle au căutat un răspuns în România. Secretul lor era o femeie de știință genială, Ana Aslan, pioniera care a fondat primul institut de geriatrie din lume și a creat un produs legendar: Gerovital.
Născută la Brăila, la 1 ianuarie 1897, Ana Vasilichia Aslan a avut o copilărie marcată de o dorință neobișnuită pentru acea vreme: visa să devină pilot. Destinul avea însă alt plan. Moartea tatălui său, când ea avea doar 13 ani, a determinat mutarea familiei la București și a orientat-o către o altă vocație. A ales Facultatea de Medicină, iar Primul Război Mondial a găsit-o studentă la Iași, unde și-a dedicat energia îngrijirii soldaților răniți în spitalele militare din spatele frontului.
Deși a schimbat carlinga avionului cu laboratorul, dorința de a sparge bariere și de a naviga teritorii neexplorate a rămas. Această ambiție timpurie prefigura spiritul de pionierat cu care, ani mai târziu, avea să abordeze una dintre cele mai mari frontiere ale biologiei umane: procesul de îmbătrânire.
După finalizarea studiilor în 1919, la București, a avut privilegiul de a lucra alături de profesorul Gheorghe Marinescu, fondatorul școlii românești de neurologie. Această experiență i-a consolidat fundația științifică și a pregătit-o pentru drumul pe care avea să-l deschidă.
Ana Aslan: de la intuiție la Gerovital
Punctul de cotitură al carierei sale a venit în anul 1949, când a preluat conducerea Secției de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie din București. Aici a început călătoria sa în domeniul gerontologiei. Totul a pornit de la o intuiție: a început să experimenteze cu procaina în afecțiunile reumatice. Cazul unui student imobilizat la pat de o criză de artroză a devenit emblematic.
„Posibilitatea de a o utiliza în afecţiunile reumatice mă obseda de multă vreme. I-am cerut permisiunea tânărului de a-i administra 10 cc soluţie procaină 1% în artera femurală. După câteva minute, bolnavul a putut îndoi piciorul. După câteva zile a putut părăsi spitalul.”, relata Ana Aslan.
Acest succes a determinat-o să-și continue cercetările într-un azil de bătrâni, unde a observat efectele remarcabile ale procainei în ameliorarea tulburărilor degenerative asociate vârstei. Rezultatele, comunicate Academiei Române, au pus bazele unei revoluții în medicină. Acest succes nu a reprezentat doar o vindecare punctuală; a fost dovada vie a unei ipoteze revoluționare. Ana Aslan nu privea bătrânețea ca pe o condamnare inevitabilă la declin, ci ca pe o sumă de procese biologice care puteau fi înțelese, încetinite și chiar tratate. A fost un salt conceptual care a mutat gerontologia din zona îngrijirii pasive în cea a intervenției medicale active.
În anul 1952, eforturile sale s-au materializat prin inventarea vitaminei H3, produsul cunoscut astăzi ca Gerovital, menit să combată procesul de îmbătrânire. După testări riguroase pe 7.600 de pacienți, Ministerul Sănătății a omologat tratamentul în 1957, permițând producția sa în masă sub formă de fiole, iar mai târziu, drajeuri, creme și loțiuni capilare. Brevetat în peste 30 de țări, Gerovital a transformat-o pe Ana Aslan într-o celebritate internațională.
Vizionați în materialul de mai jos un interviu cu Ana Aslan
Un fenomen global: cum a unit Ana Aslan o lume divizată
Lista pacienților săi nu este doar un testament al faimei sale, ci și o hartă a influenței sale globale. Într-o lume divizată de Războiul Rece, institutul de la București a devenit un teritoriu neutru, un punct de întâlnire improbabil între artiști suprarealiști, lideri de stat din blocuri opuse și magnați ai capitalismului. Căutarea vitalității s-a dovedit a fi o aspirație universală, capabilă să transcendă orice barieră ideologică, iar Ana Aslan a fost cea care i-a oferit o soluție științifică.
Prin munca sa, ea s-a înscris într-o tradiție a inovației medicale românești, care includea personalități precum Constantin Hepites, medic din Brăila. Acesta, alături de Carol Davila, a redactat prima Farmacopee din Țara Românească, integrând cele mai noi descoperiri științifice în preparatele farmaceutice.
Consacrarea supremă a viziunii sale a venit pe 22 ianuarie 1952, odată cu înființarea primului institut de geriatrie din lume, pe care l-a condus din 1958 până la sfârșitul vieții. Clădirea, proiectată de arhitectul I.D. Berindey la sfârșitul secolului al XIX-lea sub patronajul reginei Elisabeta, fusese inițial un azil de bătrâni, găsindu-și astfel menirea supremă.
Ana Aslan: date esențiale
| Reper vizual | Semnificația impactului global |
|---|---|
| 🏆 Pionierat mondial | În 1952, a fondat la București primul institut de geriatrie de pe glob, rescriind regulile medicinei anti-îmbătrânire. |
| 📊 Rigoare științifică | Peste 7.600 de pacienți au participat la studiul clinic inițial pentru Gerovital, un record de amploare pentru epocă. |
| 🌍 Recunoaștere globală | Invenția sa a fost brevetată în peste 30 de țări, confirmându-i valoarea de la Europa la America. |
| 🌟 Magnet pentru elite | A devenit medicul de încredere pentru celebrități și lideri mondiali, de la Salvador Dali la Jacqueline Kennedy. |
Ana Aslan s-a stins din viață pe 20 mai 1988, la 91 de ani. Deși nu a lăsat moștenitori direcți, adevărata sa moștenire nu se măsoară în metale prețioase păstrate într-un seif. Ea se regăsește în disciplina medicală pe care a fondat-o, în milioanele de vieți al căror confort l-a sporit și, mai presus de toate, în ideea curajoasă pe care a implantat-o în conștiința modernă: aceea că demnitatea și calitatea vieții nu au o dată de expirare.
