Sânge lichid găsit în rămășițele unui mânz mumificat, vechi de 42.000 de ani. Care este scopul cercetătorilor

Un mânz mumificat, care a murit la vârsta de 1 sau 2 săptămâni, a fost datat cu carbon și s-a constatat că are o vechime de 42.170 de ani.

Reînvierea animalelor dispărute prin clonarea prin intermediul ADN-ului străvechi este visul multora, de la ecologiști și până la Steven Spielberg. Dar, în ciuda avansului tehnologic, acest vis încă nu s-a concretizat. Cu toate acestea, s-ar putea să fim cu un pas mai aproape datorită unei descoperiri incredibile făcute în Siberia.

Un mânz mumificat în urmă cu 42.000 de ani conţine „cel mai vechi sânge”

Oamenii de știință au reușit, se pare, să extragă sânge lichid din rămășițele mumificate ale unui mânz dispărut în urmă cu 42.000 de ani. Rămășițele perfect conservate ale tânărului mânz mascul au fost descoperite în craterul Batagaika din Iacutia, în nordul Rusiei.

Se crede că micul specimen fosilizat este un mânz al cailor Lenskaya, care au dispărut de mult timp și care au cutreierat Iacutia, cea mai friguroasă regiune din Rusia, în Paleoliticul superior (Epoca târzie a Pietrei). Avea doar una sau două săptămâni când a murit și a rămas într-o stare de conservare atât de uimitoare încât până și părul i s-a păstrat.^[sursa]

Acum, cercetătorii de la Muzeul Mamutului, parte a Universității Federale de Nord-Est din Yakutsk, au descoperit că o mare parte din măruntaiele sale s-au păstrat, de asemenea, în condiții incredibile, datorită condițiilor favorabile de îngropare: noroi moale care apoi a înghețat. Atât de mult încât au reușit să preleveze mostre de sânge lichid din vasele inimii, pe care îl numesc acum „cel mai vechi sânge din lume”.

„Autopsia arată organe interne frumos conservate. Au fost prelevate probe de sânge lichid din vasele inimii… Țesuturile musculare și-au păstrat culoarea roșiatică naturală. Putem afirma acum că acesta este cel mai bine conservat animal din Epoca de Gheață găsit vreodată în lume.”, a declarat pentru ziarul The Siberian Times Dr. Semyon Grigoryev, șeful Muzeului Mamutului.^[sursa]

Cercetătorii şi-au propus să colecteze celule viabile de la mânz pentru a putea clona specia, lucru pe care cercetătorii recunosc cu ușurință că, speră ei, va deschide calea spre obiectivul final: clonarea unui mamut lânos.

Oamenii de știință de la universitate și de la Fundația sud-coreeană de cercetare Sooam Biotech au declarat că sunt „încrezători în succesul” lor de a reuși să extragă celule de la mânz pentru a clona animalul dispărut și a-l readuce la viață, însă nu este clar dacă celulele vor proveni din proba de sânge.

Pentru a clona animalul ar trebui să extragă și să cultive celule viabile din ADN-ul străvechi, lucru care nu a mai fost realizat cu succes până acum. Cercetătorii au recunoscut că au eșuat în peste 20 de încercări până acum, dar sunt atât de încrezători că vor reuși în cele din urmă încât au ales deja tipul de cal viu care va fi folosit pentru clonare.

Chiar dacă au reușit să reconstruiască parțial ADN-ul mânzului, secvențierea genomului complet al unui animal dispărut este aproape imposibilă, așa că inserarea genelor parțiale în embrionul viu al unei rude apropiate este cea mai bună metodă posibilă. Pentru un mamut lânos, acesta ar fi elefantul asiatic, pentru calul Lenskaya, au ales calul coreean, un urmaș al calului mongol, una dintre cele mai vechi și mai rezistente rase.

Așadar, reînvierea cu succes a unui animal dispărut de mult timp ar putea avea loc mai devreme decât am crezut. Cu toate acestea, readucerea la viață a unui animal dispărut nu este doar o chestiune tehnică, ci și una etică. Nu vrem să ajungem în situația în care, de exemplu, oamenii de știință au fost atât de preocupați de faptul că ar putea sau nu, încât nu s-au oprit să se gândească dacă ar trebui să o facă.