Iată cum scobitul în nas poate creşte riscul de Alzheimer

O nouă analiză avansează ipoteza conform căreia scobitul în nas ar putea juca un rol în creșterea riscului de apariție a bolii Alzheimer – iar legătura este una pe care experții o iau acum serios în considerare.

Aceasta este una dintre acele idei care, deși inițial sună aiurea, are sens dacă te gândești la ea. Pur și simplu, bacteriile și virusurile de pe degete intră ușor în organismul dumneavoastră dacă vi le băgați în nas.

Rețineți că sistemul olfactiv din cavitatea nazală are o cale directă către zonele creierului în care Alzheimer face ravagii, cum ar fi hipocampul. Acest lucru ar putea fi crucial în cântărirea acestui risc, spune echipa care a realizat analiza, de la Universitatea Western Sydney din Australia.

„Mulți factori posibili ar putea contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer, inclusiv peptida amiloidă și depunerea de tau, dar dovezi mai recente sugerează că neuroinflamarea poate juca, de asemenea, un rol – cel puțin parțial – în patogeneza acesteia. În ultimii ani, cercetările emergente au explorat posibila implicare a agenților patogeni externi, invadatori, în declanșarea sau accelerarea proceselor neuroinflamatorii din boala Alzheimer.”, au scris cercetătorii în lucrarea publicată.

După cum continuă să investigheze recenzia, scobitul în nas – sau rinotillexomania, pentru a-i da numele tehnic – ar putea duce indirect la această inflamație a creierului și există câteva moduri în care acest lucru s-ar putea întâmpla.^[sursa]

Cum poate scobitul în nas să ducă la Alzheimer

În primul rând, scobindu-ne în nas înseamnă că tot ceea ce se află pe vârful degetelor noastre (cum ar fi agenții patogeni) este împins spre creier. În al doilea rând, scoaterea lucrurilor din nasul nostru afectează echilibrul microbiomului său. Astfel, „bariera” devine mai puțin eficientă pentru organism.

După cum notează cercetătorii, scobitul în nas a fost legat anterior de un risc crescut de infecție: un studiu publicat anul trecut a arătat o legătură între acest obicei și șansa de a contracta COVID-19, de exemplu.

În anul 2022, un alt studiu a stabilit o legătură între scobitul în nas și Alzheimer, deși, în acel caz, cercetarea s-a concentrat pe șoareci. Acesta a arătat că deteriorarea epiteliului nazal (țesutul care căptușește cavitatea nazală) ar putea crește riscul de infecție, ducând la un răspuns în creier similar celui observat la pacienții cu Alzheimer. Acest lucru ar încuraja proliferarea agenților patogeni, care au astfel o cale larg deschisă către creier.

Alți indicatori relevanți evidențiați de analiză includ faptul că unele virusuri au fost găsite în mod regulat în creierul persoanelor cu Alzheimer și că semnele bolii Alzheimer sunt adesea observate mai întâi în bulbul olfactiv, partea din creier care detectează mirosurile.

Alți agenți patogeni legați de Alzheimer, cum ar fi bacteria Chlamydia pneumoniae, pot face același lucru.

Pe lângă Chlamydia pneumoniae, cercetătorii subliniază că alți agenți patogeni, cum ar fi ciuperca Candida albicans și parazitul Toxoplasma gondii, pot stabili „infecții persistente, latente sau cronice” în țesuturile periferice, care includ nasul. Aici pot persista o perioadă lungă de timp fără a declanșa simptome evidente, „până când pătrund în creier cu consecințe patologice”.

Suntem încă departe de o concluzie definitivă conform căreia scobitul în nas crește riscul de Alzheimer, dar semnele există – și pe măsură ce înțelegem mai multe despre această boală complexă, putem lucra și la tratamente mai eficiente.

„Înțelegerea rolului potențial al intrării patogenilor olfactivi în neuroinflamarea asociată cu AD deschide noi căi de prevenire. Dintre toate căile de intrare, îmbunătățirea igienei mâinilor ar putea fi un pas ușor de prevenție, așa cum s-a învățat din epidemia care abia s-a încheiat”, mai scriu cercetătorii.