După aproape un deceniu de muncă, un proiect ambițios este mai aproape ca niciodată de a dezvălui secretele genetice ale lui Leonardo da Vinci. O echipă de cercetători a confirmat o linie genealogică masculină neîntreruptă a familiei legendarului polimat renascentist, ce datează încă din anul 1331.

Realizarea majoră a Proiectului ADN Leonardo, anunțată recent, reprezintă un pas crucial spre obiectivul final: confirmarea locului de veci al lui da Vinci și, în cele din urmă, secvențierea genomului său vechi de 500 de ani.
Dacă vor reuși, oamenii de știință speră să înțeleagă mai bine bazele talentelor extraordinare și ale acuității vizuale ale lui da Vinci prin asocieri genetice. Acest salt înainte este posibil datorită progreselor remarcabile din ultimul deceniu în extragerea și secvențierea ADN-ului antic (aDNA), tehnologii care au permis, de exemplu, descifrarea genomului neanderthalian din mostre mult mai vechi.
Secretul geniului lui Leonardo da Vinci: o urmărire genealogică de 15 generații
Identificarea descendenților a fost posibilă prin eforturile meticuloase ale genealogilor Alessandro Vezzosi și Agnese Sabato de la Asociația pentru Patrimoniul Leonardo Da Vinci. În noua lor carte, Genìa Da Vinci. Genealogie și genetică pentru ADN-ul lui Leonardo, sunt prezentate evoluții fascinante ale proiectului.
Antropologul molecular David Caramelli și antropologul criminalist Elena Pilli au testat ADN-ul a șase descendenți în viață din arborele genealogic al familiei da Vinci. Analiza a relevat că segmentele cromozomului Y se potrivesc, indicând o linie genealogică directă care se întinde pe cel puțin 15 generații.
Acum că a fost identificată o semnătură genetică a familiei, ADN-ul poate fi comparat cu rămășițele suspectate a fi ale lui Leonardo și cu cele ale rudelor sale apropiate. Această enigmă istorică nu ar putea fi rezolvată fără o astfel de colaborare interdisciplinară, unde rigoarea genealogică se întâlnește cu genetica de vârf și antropologia criminalistică pentru a valida fiecare pas.
Misterul osemintelor pierdute
Leonardo da Vinci a murit în mai 1519 și, conform dorinței sale, a fost înmormântat în biserica Saint Florentin din Amboise, Franța. Însă lăcașul de cult a fost distrus în timpul Revoluției Franceze. Oasele considerate a fi ale sale au fost recuperate abia în anul 1863 și mutate într-o mică capelă din Valea Loarei. Încă de atunci, autenticitatea acestor rămășițe a fost pusă la îndoială, iar scepticismul a persistat.
Pentru a le confirma, cercetătorii au nevoie de o mostră ADN de la o rudă apropiată. Provocarea este că da Vinci nu a avut copii. Astfel, Vezzosi și Sabato au lucrat ani de zile pentru a găsi descendenții masculini ai tatălui și ai fratelui său vitreg, reușind să identifice 15 dintre aceștia.
În paralel, Proiectul ADN Leonardo a anunțat că este în desfășurare excavarea mormântului familiei da Vinci, care ar putea conține oasele bunicului, unchiului și fraților vitregi ai artistului. Condusă de antropologii Alessandro Riga și Luca Bachechi, excavarea a identificat deja rămășițele a cel puțin un bărbat.
„Sunt necesare analize mai detaliate pentru a determina dacă ADN-ul extras este suficient de bine conservat. Pe baza rezultatelor, putem continua cu analiza fragmentelor de cromozom Y pentru a le compara cu descendenții actuali.”, a precizat Caramelli.
Ce ar putea dezvălui genomul geniului
Este important de subliniat, totuși, că oamenii de știință nu caută o singură „genă a geniului”. Creativitatea este un fenomen complex, rezultat din interacțiunea a sute de gene cu mediul. ADN-ul va oferi, mai degrabă, o piesă din puzzle-ul biologic al lui da Vinci, ajutându-ne să înțelegem predispozițiile sale, starea de sănătate sau chiar originea geografică, aducând astfel omul din spatele legendei mai aproape de noi.
Dacă cromozomii Y ai descendenților în viață se potrivesc cu cei din rămășițele vechi, acest lucru ar consolida argumentul că este vorba, într-adevăr, de linia familială a lui Leonardo.
Deși mai este un drum lung de parcurs și rezultatele trebuie verificate independent, acești pași ne aduc mai aproape de posibilitatea de a reconstitui ADN-ul uneia dintre cele mai strălucite minți din istorie.
„Prin recuperarea ADN-ului lui Leonardo”, a concluzionat Vezzosi, „sperăm să înțelegem rădăcinile biologice ale acuității sale vizuale extraordinare, ale creativității sale și, posibil, chiar aspecte ale sănătății sale și cauzele morții sale.”












