Dacă plănuiești o excursie pe Lună, ai face bine să-ți împachetezi multă apă. Sau poate că nu. O nouă tehnologie ar putea permite viitorilor astronauți să extragă apă, oxigen și combustibil direct din solul lunar, transformând satelitul nostru într-un veritabil centru de aprovizionare cosmic.
Stabilirea unei prezențe umane permanente pe Lună se lovește de o problemă uriașă: costul. Transportul resurselor de bază de pe Pământ este astronomic de scump. Potrivit unui studiu publicat în revista Joule, trimiterea unui singur galon (aproximativ 3.8 litri) de apă în spațiu cu o rachetă costă 83.000 de dolari. Având în vedere că un astronaut are nevoie de până la 15 litri pe zi, factura devine rapid colosală, și asta fără a mai socoti combustibilul și hrana.
Dar soluția s-ar putea afla chiar sub picioarele lor. Oamenii de știință știu de ceva vreme că solul lunar conține apă, însă metodele de extracție erau prea complicate și consumau prea multă energie.
Solul lunar ar putea fi cheia pentru o bază permanentă pe Lună
Acum, o echipă de cercetători condusă de Lu Wang de la Universitatea Chineză din Hong Kong, Shenzhen, a dezvoltat o tehnică mult mai eficientă. „Nu ne-am imaginat niciodată pe deplin «magia» pe care o deține solul lunar”, a declarat Wang într-un comunicat.
Noua abordare folosește energia solară pentru a încălzi solul lunar într-un reactor special. Procesul nu doar că extrage apa, dar face un lucru și mai inteligent: preia dioxidul de carbon expirat de astronauți și îl transformă în monoxid de carbon și hidrogen gazos. Acestea, la rândul lor, pot fi folosite pentru a genera combustibil și oxigen. Practic, sistemul rezolvă două probleme dintr-o singură lovitură, oferind o metodă eficientă energetic și rentabilă, care elimină provocările logistice ale transportului spațial.
„Cea mai mare surpriză pentru noi a fost succesul tangibil al acestei abordări integrate”, a adăugat Wang.
Pentru a se asigura că funcționează, oamenii de știință au testat tehnologia atât pe probe de sol lunar reale, aduse de misiunea chineză Chang’E, cât și pe mostre simulate. Rezultatele au fost un succes în laborator.
Desigur, există încă obstacole. Aplicarea tehnologiei direct pe suprafața Lunii va aduce provocări suplimentare, precum fluctuațiile extreme de temperatură, radiațiile cosmice și gravitația redusă. Cercetătorii sunt conștienți de aceste limitări și subliniază că sunt necesare mai multe studii.
Cu toate acestea, descoperirea reprezintă un pas uriaș înainte. Pe măsură ce tot mai multe voci cer înființarea unei baze permanente pe Lună, această inovație ne aduce mai aproape de visul de a avea un „centru de aprovizionare” pe satelitul nostru natural.
„Această lucrare sugerează că Luna ar putea furniza apă și combustibil suficiente pentru viitoarea bază lunară și explorarea spațiului cosmic”, concluzionează autorii studiului.
